Vor deveni părinți? Mihai și Cristina depind de Ivanna, mama surogat gravidă în 8 luni, adăpostită în Kiev
Printre ei, bucureştenii Cristina şi Mihai Chiţoiu, care păstrează legătura permanent cu mama lor surogat, după o lungă aşteptare a unui copil al lor, presărată cu multe obstacole.
Pentru Mihai (32 de ani) şi Cristina (35 de ani) viaţa a fost plină de surprize. S-au întâlnit într-un mod atipic, la notar, în anul 2016, şi peste trei ani s-au decis să-şi unească destinele. „Ne-am cunoscut în ziua în care fiecare semna actele de vânzare-cumpărare ale unor locuinţe din acelaşi bloc. Ne-am plăcut, am petrecut câteva săptămâni împreună şi ne-am mutat într-unul dintre cele două apartamente‟, ne-a povestit el. Nimic nu părea că le va umbri fericirea de a-şi clădi o familie. Mai mult, Cristina, asistentă de profesie, i s-a alăturat lui Mihai în efortul de a dezvolta o agenţie de marketing. Tot ce le mai lipsea era un copilaş al lor, care să-i facă să se simtă împliniţi, numai că drumul până la el s-a dovedit mai anevoios decât se aşteptau.
Intervenţiile chirurgicale au fost inutile
După luni de încercări nereuşite de a avea un copil, timp în care erau conştienţi că visul lor necesită răbdare, Mihai şi Cristina s-au decis să apeleze la un embriolog: „Ne-am dat seama că este ceva în neregulă. Am început să ne interesăm, să facem analize. Soţia a descoperit că are o problemă la uter şi am decis să facă o reconstrucţie. S-a operat de vreo trei – patru ori. A trebuit să aşteptăm o perioadă pentru vindecarea uterului, dar revenea la forma iniţială. Practic, intervenţiile au fost făcute degeaba. În urma lor s-a ales şi cu sindromul Asherman, un fel de asimetrie în uter, care apare în urma operaţiilor‟. Au ajuns într-un punct în care au conştientizat că nu aveau nicio şansă cu acele intervenţii. S-au gândit mult şi la varianta adopţiei, dar îşi doreau prea mult un copilaş sânge din sângele lor.
Întreaga procedură valorează în jur de 40.000 de euro
În încercarea de a face fertilizare in vitro, cei doi au ajuns la o clinică din Bucureşti, specializată în infertilitate. Mihai îşi aminteşte: „Embrionii n-au reuşit să se dezvolte. Au rămas blocaţi după trei zile. Ar fi trebuit să ajungă în ziua a cincea pentru a fi viabili. Atunci, o doamnă embriolog ne-a spus despre o clinică din Ucraina şi ne-a surâs ideea. Ne-a povestit despre alţi pacienţi de-ai ei în cazul cărora totul mersese foarte bine, dar cu costuri exorbitante. Şi pentru noi a fost mult. Îţi trebuie 40.000 de euro ca să poţi face această procedură în Ucraina‟. S-au mobilizat, au vorbit şi cu alţi părinţi care erau la al doilea copil prin mamă surogat. Au prins încredere şi au vorbit cu un consultant de acolo. „Ne-a cerut certificatul de căsătorie, analizele medicale, pentru că nu poţi să obţii o mamă surogat dacă nu eşti căsătorit de minimum şase luni şi nu ai nişte probleme medicale care să demonstreze că nu ai posibilitatea de a avea un copil. Ne-am dus în Ucraina de două ori, prima oară pe 15 august anul trecut. Toată procedura a durat circa trei săptămâni.‟, îşi aminteşte el.
În adăpost, mama surogat a croșetat hăinuțe
Pe mama surogat nu au cunoscut-o până după începerea conflictului din Ucraina. Clinica a fost cea care a ales-o, iar lui Mihai şi Cristinei le trimiteau frecvent ecografii, toate documentele şi testele. După 24 februarie, au descoperit-o pe Ivana, o mămica de 43 de ani, foarte implicată, care croşeta deja hăinuţe pentru bebeluşul care urmează să se nască. La început, au avut gemeni şi, din cauză că, după o lună de sarcină, mama a început să sângereze, a fost nevoie să se facă o reducţie, cu acordul lor, şi au rămas doar cu o fetiţă. „Vestea a fost foarte dureroasă pentru noi. Ne doream să avem doi copii din prima. Era visul nostru. Apoi, ne-am împăcat cu ideea că măcar un copil va fi sănătos‟, ne mărturiseşte Mihai Chițoiu, care este specialist SEO la clientipeviata.ro
Ivanna va naște o fetiță pe nume Ivanna
În primele zile ale invaziei, comunicarea celor doi cu clinica a fost greoaie, pentru că personalul s-a organizat, apoi au început să primească fotografii şi înregistrări cu ce se petrece acolo.
Oricât de mult şi-ar fi dorit să-şi ferească fetiţa nenăscută de pericolele războiului, le-a fost imposibil: „Ştiam că o să vină războiul. Toată lumea vorbea despre asta, dar n-am putut s-o aducem în România, pentru că a făcut un serclaj, o intervenţie chirurgicală pentru a evita riscul pierderii sarcinii. A stat mai mult la pat. Acum este în 31 de săptămâni şi clinica are grijă de ea. O mută dintr-un loc în altul pe măsură ce avansează ruşii, pentru a fi în siguranţă‟.
Mama surogat le scrie zilnic. Are zile în care rămân fără alimente. Cristina şi Mihai i-au trimis o sumă de bani, dar nu a avut de unde să-i scoată, fie că bancomatele nu funcţionau, fie nu mai erau alimentate. „Chiar dacă ar fi venit la noi, n-am fi putut înregistra copilul pe numele nostru. Nu există legislaţie pentru aşa ceva. Trebuie să se nască acolo, apoi ambasada se ocupă de documente‟, explică Mihai.
Amândoi încearcă să rămână optimişti, după cum ne spune Mihai: „Avem o echipa de zece oameni și trebuie să fim lucizi, ca să le putem asigura traiul. Nu am făcut cumpărături pentru fetiţă, pentru că nu ştim deocamdată ce se va întâmpla.‟
Mai multe povești emoționante, desprinse din viața reală și nu dintr-un film Hollywoodian, găsești în revista Click! pentru femei.
