Căţeii cu handicap pot duce o viaţă normală

1 47385 original jpg jpeg

Fie în urma accidentelor, fie ca urmare a evoluţiei unor boli grave precum cancerul, căţeii şi pisicile noastre pot ajunge, din păcate, să rămână fără un picioruş sau o parte din acesta.

Fie că accidental s-a produs o astfel de nenorocire,fie că operaţia a impus amputarea sau pur şi simplu membrul respectiv nu mai este controlat de sistemul nervos,situaţia este neplăcută şi din păcate de multe ori nu rămâne decât varianta eutanasierii sau ajutorul permanent al celui ce iubeşte animalul. Însă,în decursul anilor,tehnicile chirurgicale în medicina veterinară au evoluat.

Există trei variante:căruciorul legat de corpul animalului,proteza,care e detaşabilă,şi implantul,care e permanent.

Încercăm în câteva cuvinte să arătăm ce s-ar putea face pentru a reda animalului nostru bucuria de viaţă. De exemplu,în medicina veterinară avansată,în cazul displaziei de şold de grad mare se poate apela la o tehnică de înlocuire a articulaţiei şoldului,ce presupune implantarea în locul articulaţiei naturale a unor segmente metalice ce funcţionează similar articulaţiei normale.

Pentru căţeii care din păcate suferă amputări chirurgicale ori accidentale,în anumite situaţii,segmentul de membru pierdut poate fi înlocuit cu porţiuni mecanice funcţionale asemănătoare porţiunilor anatomice pierdute.

Astfel,de ultimă generaţie în tehnica chirurgicală veterinară se practică ITAP (intraosseous transcutaneous amputation prosthesis-protezare transcutanată intraosoasă) ce reprezintă un pas mai nou faţă de protezarea de generaţie mai veche ce presupunea ataşarea protezei cu diverse mecanisme de prindere.

În cazul ITAP,proteza este implantată la nivel osos şi devine practic fixă şi perfect funcţională. Tot ca urmare a intervenţiilor chirurgicale laborioase ce se soldează cu pierderea continuităţii osoase la nivelul membrelor,se poate aplica o tehnică de endoprotezare,sau înlocuirea fragmentului pierdut cu o porţiune metalică special concepută,salvând astfel membrul afectat şi stabilitatea animalului.

Preţurile sunt pe măsura tehnicii folosite,fiind destul de piperate,incluzând atât preţul protezei sau implantului ca atare,dar şi preţul manoperei laborioase.

Căruciorul costă între 1.000 şi 1.500 de lei

Căruciorul este cea mai ieftină metodă de a ajuta un animal cu handicap. Costă între 1.000 şi 1.500 de lei,însă dezavantajul este că stăpânul trebuie să înţeleagă foarte bine nevoile câinelui,să ştie când vrea să se ridice şi când vrea să se odihnească,pentru a-l echipa,respectiv dezechipa corespunzător.