Ciudăţenii ale naturii: plantele carnivore
Uluitoare şi fascinante, plantele carnivore se deosebesc de alte flori sau ierburi prin faptul că „mănâncă“ insecte, broaşte, chiar şi şoricei. Se estimează că în lume există peste 600 de specii de plante carnivore.
Ca să ademenească hrana,aceste plante se folosesc de tot felul de capcane. Una dintre ele este un receptacul în formă de urnă,care depozitează un lichid care atrage victimele. Astfel de capcane se întâlnesc la plante precum Brocchinia reducta şi Catopsis berteroiniana,care cresc în Africa de Sud,dar şi la Darlingtonia californica şi Sarracenia,din America de Nord.
O altă specie carnivoră care atrage insectele într-o urnă plină cu apă este Nepenthes sau planta ulcior,întâlnită în ţările asiatice. Şi în India există o specie asemănătoare,Nepenthes Tanax,care se poate hrăni chiar şi cu şobolani.
Venus flytrap ucide cuajutoru nectarului
Cu o capacitate uimitoare de a digera insecte,greieri,omizi şi păianjeni,Venus flytrap este înarmată cu nişte peri sub formă de „gheare“,care se închid imediat după ce s-a prins prada. Aceştia acţionează întocmai ca nişte senzori,iar în mometul în care simt prada,se închid. Momeala cu care planta atrage bunătăţile este un nectar îmbietor.
Nepenthes rajah,„uriaşa carnivoră“
Cea mai mare plantă carnivoră este Nepenthes rajah,care poate să aibă un diametru de aproximativ 40 de centimetri. Are forma unei cupe uriaşe,care este plină de apă şi de enzime acide,astfel încât prada (broaşte,păsări de mici dimensiuni sau şoareci) să nu mai poată supravieţui.
Trăiesc şi în apă
Plantele carnivore nu se întâlnesc doar pe uscat,ci şi în mediul acvatic. Este cazul plantei Aldrovanda vesiculosa,cunoscută şi drept roata de apă,care se găseşte şi în Dunăre. Pe tulpinile acesteia se află vezicule „ îmbrăcate“ în perişori fini. Aceştia atrag microorganisme din apă şi se închid în 10 milisecunde,astfel încât prada nu mai are nicio şansă de scăpare. Hrana capturată astfel este digerată în sucul digestiv care se găseşte în aceste „pungi“.
INFO
Plantele carnivore s-au adaptat la mediul înconjurător şi au ajuns să „mânânce“ insecte şi gândaci pentru că solul nu le oferea suficiente substanţe nutritive necesare supravieţuirii.
