Flori care vestesc Crăciunul
Pe lângă bradul împodobit, „cu cetina tot verde“, adu culoarea în casa ta, ornamentând încăperile cu mai frumoase flori specifice acestei perioade. Fiecare are o poveste cu tâlc şi aduce protecţie căminului.
Crăciuniţa,simbol al purităţii
Mai este cunoscută sub de numirea de pointsettia,iar în luna decembrie frunzele sale devin roşii,motiv pentru care multă lume o preferă pentru a decora masa festivă. A devenit un simbol al purităţii şi al simplităţii după ce,potrivit unei legende,doi copii sărmani au vrut să ducă un dar pruncului Iisus,la biserică. Deoarece erau foarte săraci,au cules de pe marginea drumului frunze de Crăciuniţă. Oamenii au râs de darul lor,dar credinţa copiilor a fost răsplătită de Dumnezeu,care a colorat pe loc frunzele plantei. De atunci,Crăciuniţa se oferă persoanelor dragi,fiind un simbol al lucrului dăruit din toată inima.
Laurul,ideal pentru decoraţiuni festive
Ilex aquifolium este cunoscut şi sub numele de laur-dar nu trebuie confundat cu dafinul. La începutul verii,Ilex face flori albe,parfumate,care devin toamna bobiţe roşii,ce rezistă până iarna. Combinaţia de frunze verzi şi fructe roşii a transformat acest arbust într-una dintre reprezentările clasice ale Crăciunului,mai ales în ţările din Occident. Din ramurile de laur se pot face coroniţe,precum şi alte decoraţiuni care înfrumuseţează încăperea şi îi oferă un aer festiv. Se spune că planta protejează împotriva forţelor răului şi-i fereşte pe locuitorii casei de probleme.
Vâscul poartă noroc
Despre vâsc se spune că are puteri magice. Potrivit unei legende norvegiene,divinitatea răului,Loki,a confecţionat din vâsc o suliţă,cu care l-a omorât pe Balder,zeul Soarelui. Timp de trei zile toată lumea a încercat să-l readucă la viaţă,deoarece fără Soare nu există viaţă pe Pământ. Singura care a reuşit să-l învie a fost mama sa,zeiţa Frigga,iar lacrimile de bucurie,vărsate de ea,s-au transformat în bobiţele albe de la vâsc. Drept mulţumire,zeiţa i-a sărutat şi îmbrăţişat pe toţi cei care treceau pe sub vâsc,de unde s-a păstrat şi tradiţia sărutului. Obiceiul e ca după fiecare sărut să fie ruptă o bobiţă de la vâsc,iar după ce toate bobiţele au fost luate,crenguţa trebuie aruncată,deoarece aduce ghinion.
Trandafirul Crăciunului,rol terapeutic
De florile spânzului,colorate în verde,roşu-purpuriu,alb şi roşu-violaceu închis te poţi bucura chiar şi două luni în sezonul rece. I se mai zice şi Trandafirul Crăciunului. După ce înfloreşte,ai grijă să-l ţii într-un mediu luminos şi răcoros. Este o plantă care rezistă şi la temperaturi joase. Moare dacă e lăsat în bătaia directă a razelor soarelui. Pe lângă aspectul decorativ pe care îl dă căminului tău,planta poate fi folosită şi în scop terapeutic.
Rozmarinul înlocuieşte bradul
Cu frunzele veşnic verzi,asemănătoare pomului de Crăciun,rozmarinul poate fi oricând utilizat ca arbust decorativ. Numele său provine de la culoarea florilor sale,de un albastru deschis. „Ros“ înseamnă rouă în latină-şi astfel numele său se poate traduce „roua marină“. Legenda spune că Fecioara Maria,atunci când a fugit în Egipt,a trecut cu veşmintele sale peste o tufă de rozmarin. Florile arbustului şi-au preschimbat pe loc culoarea în albastru,precum mantia Fecioarei,şi au căpătat un parfum dulceag.
