Ce e de făcut când se îngrașă ficatul? De la cauze la tratament și schimbări în alimentație și stil de viață
Steatoza hepatică sau ficatul gras este o afecțiune serioasă, care poate apărea din mai multe motive, iar alimentația variată și dezechilibrată, cât și mâncatul în exces de sărbători poate juca un rol în apariția sau agravarea bolii. Citește mai multe despre cum îți poți restabili sănătatea!
Printre factorii care pot contribui la apariția ficatului gras se numără consumul excesiv de alcool, obezitatea, diabetul, nivelurile ridicate de trigliceride în sânge și alimentația nesănătoasă. Ficatul gras, cunoscut și sub denumirea de steatoză hepatică, este o afecțiune care presupune acumularea în mod excesiv de grăsime în ficat. Acest lucru poate apărea atunci când organismul adună mai multă grăsime decât poate metaboliza sau elimina.
Diagnosticul de ficat gras poate fi stabilit printr-un consult, prin teste de sânge, imagistică medicală (cum ar fi ultrasunetele sau tomografia computerizată) și, uneori, biopsie hepatică. Tratamentul poate implica modificări ale stilului de viață, precum pierderea în greutate, adoptarea unei diete sănătoase și exerciții fizice regulate. În cazurile severe sau complicate, pot fi necesare medicamente sau intervenții chirurgicale.
Bine de știut!
Consumul excesiv de alimente bogate în grăsimi, zaharuri și calorii pune presiune suplimentară asupra ficatului și intensifică acumularea de grăsime în acest organ.
Alcoolul poate agrava și mai mult problemele hepatice.
Cei mai importanți factori care dăunează ficatului
Factorii care dăunează ficatului sunt multipli, începând de la alcool, virusurile hepatitice, o dietă necorespunzătoare şi toxinele acumulate – din cauza unor substanţe precum paracetamolul şi tutunul –, şi până la defecte genetice şi boli autoimune.
1. Alimentația bogată în grăsimi
Persoanele care consumă frecvent grăsimi de origine animală se pot confrunta cu boala ficatului gras sau boala ficatului gras non-alcoolic. Aceasta este produsă de acumularea de grăsimi în ficat, ceea ce provoacă inflamaţie. Uneori, boala poate progresa într-un stadiu mai sever şi provoacă leziuni hepatice.
2. Anumite medicamente
Ficatul are, printre altele, sarcina de a procesa toate medicamentele care intră în corp, însă organul poate avea de suferit din cauza unei combinaţii toxice de substanțe sau din cauza unei supradoze. De exemplu, supradozajul cu acetaminofen (paracetamol) este o cauză comună a insuficienţei hepatice. Este important să te informezi în cazul medicamentelor eliberate fără prescripţie medicală şi să întrebi medicul sau farmacistul cu privire la doza maximă pe care o poţi lua în condiţii de siguranţă. Anumite medicamente pot irita vasele de sânge din ficat, provocând îngustarea lor sau formarea unor cheaguri de sânge (tromboză). Contraceptivele orale pot cauza tromboza venoasă hepatică, în special în rândul femeilor fumătoare.
3. Alcoolul
Consumul excesiv de alcool pe perioade lungi provoacă boala hepatică alcoolică („ficatul alcoolic“). Atunci când ficatul încearcă să descompună alcoolul, reacţia chimică ce rezultă poate să dăuneze celulelor hepatice. Această deteriorare poate să ducă la inflamaţie şi la leziuni, pe măsură ce ficatul încearcă să se repare singur.
4. Virusurile hepatitice
Virusurile hepatitei B şi hepatitei C se pot răspândi prin intermediul echipamentelor medicale contaminate sau a celor de tatuat sterilizate necorespunzător. Cu toate acestea, saloanele de tatuat licenţiate adoptă măsuri stricte pentru a le asigura clienţilor protecţia împotriva virusurilor de acest tip. Virusurile care provoacă hepatita B şi hepatita C pot fi transmise şi în timpul actului sexual. Virusul hepatitei B este mult mai infecţios decât virusul HIV şi poate fi răspândit şi prin fluidele corporale. Virusul hepatitei C se transmite prin contactul cu sângele infectat.
5. Fumatul
Pe lângă alcool, fumatul poate provoca leziuni importante la nivelul ficatului şi contribuie la dezvoltarea cancerului hepatic. Potrivit Societăţii Americane de Cancer, fumatul poate creşte dramatic riscul de a te îmbolnăvi de cancer la ficat. De asemenea, aproape jumătate din cazurile de cancer hepatic sunt asociate cu fumatul.
6. Expunerea la substanţe toxice
În anumite cazuri, expunerea la unele substanţe chimice toxice poate dăuna ficatului, prin iritarea celulelor hepatice. Acest lucru are drept rezultat inflamaţia (hepatita), reducerea secreţiei fluxului biliar prin ficat (colestază) şi acumularea de trigliceride (steatoză). Anumite substanţe chimice precum steroizii anabolizanţi, clorura de vinil şi tetraclorura de carbon pot provoca apariţia cancerului de ficat.
Ştiai că...
... ficatul este singurul organ care are capacitatea de a se regenera singur, prin crearea de noi ţesuturi? Asta înseamnă că ficatul încă poate să funcţioneze, chiar dacă o parte importantă a organului este bolnavă sau a fost îndepărtată.
Atenție la alimentele cu indice glicemic ridicat!
Este foarte important ca persoanele cu astfel de problemă să evite alimentele bogate în grăsimi și zahăr. Specialiștii recomandă o dietă hipocalorică, cu un procent moderat de glucide (>50% din totalul caloriilor totale). Se consideră chiar că e preferabil un consum mai mic de glucide decât de grăsimi. Pe de-o parte, trebuie redusă cantitatea totală de glucide, pe de altă parte trebuie scăzut și aportul de alimente cu index glicemic ridicat.
Mizează pe acizii grași Omega-3!
Optează pentru dieta mediteraneeană, bogată în acizi grași mononesaturați și Omega-3. Surse de acizi grași mononesaturați sunt uleiul de măsline extravirgin de primă presă, fructele oleaginoase (neprăjite și nesărate) și avocado. Consumul de Omega-3 este recomandat în cazul suferinzilor de steatoză care prezintă și un nivel ridicat al trigliceridelor. Principalele surse sunt somonul, macroul, heringul, sardelele, tonul, uleiul de in, semințele de chia, semințele crude de dovleac.
Exclude grăsimile saturate și trans!
Evită grăsimile trans. Acestea intră în compoziția produselor din comerț, preparate pe bază de grăsimi hidrogenate și margarină (foietaj, biscuiți, ciocolată). Redu și consumul de grăsimi saturate, care se găsesc în carnea grasă, mezeluri, brânzeturi grase sau maturate, ulei de palmier, unt. Optează pentru alimente care conțin mai puțin de două grame de grăsimi saturate/trans pe porție. În locul cărnurilor grase, dă prioritate peștelui, cărnii slabe de pasăre, fructelor de mare, lactatelor degresate, laptelui de soia neîndulcit.
Limitează aportul de glucide!
Dintre alimentele cu conținut de glucide, iată porțiile zilnice indicate:
-patru-șase felii de pâine integrală sau o cană cu orez/paste ori trei-patru cartofi medii;
-trei-patru fructe întregi sau două căni cu fructe congelate ori două căni cu suc proaspăt
-200 ml de iaurt natural sau 50 g brânză ori o cană cu lapte;
-o bucățică de prăjitură fără cremă sau două pătrățele de ciocolată ori o lingură de miere/dulceață.
Lista alimentelor interzise
-pâinea, pastele și produsele de panificație din făină albă;
-orezul alb prefiert;
-cerealele îndulcite;
-sucurile de fructe și băuturile carbogazoase;
-dulciurile din comerț;
-fructele conservate în sirop dulce;
-melasa, glucoza, dextroza, zahărul brut;
-iaurturile aromatizate, lactatele dulci;
-produsele îndulcite cu sirop de porumb, produs care favorizează depunerea de lipide la nivelul ficatului;
-alcoolul;
-ketchup-ul.
Evită dietele-fulger!
Celor care au ficat gras și kilograme în plus le este recomandat să piardă circa 5-10 % din greutatea corporală. Ideal ar fi ca dieta să fie combinată cu activitatea fizică, lucru ce ajută la slăbit. Specialiștii susțin că o pierdere prea rapidă în greutate, cum promit dietele-fulger, poate agrava inflamația specifică bolii, accelerând evoluția maladiei. Ritmul pierderii în greutate trebuie să fie între o jumătate și un kilogram pe săptămână.
Bine de știut
Ficatul gras este strâns legat de rezistența organismului la insulină și poate duce la ciroză.
Plante și remedii naturiste care au grijă de ficat
Farmacia verde oferă numeroase leacuri din plante care au grijă de acest organ.
Armurariul, pentru cura de detoxificare
Fitoterapeuții spun că un ficat încărcat trebuie detoxificat. Curele cu armurariu sunt eficiente în acest caz. Armurariul este o plantă utilizată des în medicina naturistă, pentru că are proprietăți antioxidante și de stimulare a capacității de regenerare a ficatului. Se folosesc fructele și semințele uscate și mărunțite ori sub formă de extract. Poți face infuzie dintr-o lingură şi jumătate de fructe de armurariu măcinate, la o cană cu apă, pe care o laşi la infuzat 15 minute. Se beau trei căni pe zi, în cure de trei-patru săptămâni. Poți lua și una-două linguri pe zi de ulei extravirgin din semințe de armurariu sau, înainte de mese, câte o linguriță rasă de pulbere din plantă.
Anghinarea ajută în ciroză
Supranumită și planta ficatului, anghinarea oferă multe beneficii acestui organ. Stimulează secreția de lichid biliar și, datorită cinarinei din compoziție, ajută la eliminarea reziduurilor din celulele hepatice. O altă substanță binefăcătoare ficatului este luteolina. Aceasta stimulează metabolizarea grăsimilor și împiedică acumularea lor în ficat, „îngrășându-l“. Fitoterapeuții recomandă anghinarea pentru efectul său puternic hepatoprotector în afecțiuni precum hepatite cronice, ciroză hepatică, insuficienţă hepatică. Poți consuma anghinarea ca atare, în salată.
Păpădia, indicată în hepatite
Proprietățile păpădiei o recomandă în tratamentele naturiste pentru combaterea calculilor biliari, a anemiei, a colesterolului „rău“ și în tulburările circulatorii.
Păpădia este utilă și în curele de detoxificare, când se consumă ceaiuri, infuzii și salate cu frunze de păpădie. Substanțele din plantă ameliorează și simptomele care însoțesc hepatitele A, B, C. În aceste situații, se fac cure cu ceai de păpădie, care se consumă dimineața, pe stomacul gol, și seara, înainte de culcare. Curele se țin trei luni. De asemenea, ceaiul de păpădie ajuta ficatul să metabolizeze alcoolul.
Sulfina regenerează celulele hepatice
Un alt remediu naturist care protejează sănătatea ficatului este sulfina. De la această plantă se folosesc ramurile înflorite, care au proprietăți excelente în regenerarea celulelor ficatului. Fă infuzie dintr-o linguriță de flori mărunțite și uscate la o cană de apă și bea una-două pe zi, trei săptămâni. Pe lângă efectul de regenerare celulară, sulfina are rol și de stimulare a activității ficatului.
Cicoarea stimulează funcția hepatică
De la cicoare se folosește partea aeriană și rădăcinile, sub formă de infuzie – 30 g de plantă la un litru de apă, o ceașcă înainte de mese – sau decoct din rădăcină, care este mai puternic decât cel din plantă. Poți prepara decoctul din 15-30 g de rădăcină uscată și mărunțită la un litru de apă, fierbi cinci minute, apoi lași deoparte încă 15 minute înainte de a-l consuma. Cicoarea este un tonic general, favorizează digestia și stimulează funcțiile hepatice, fiind de ajutor în dischinezii biliare, colici biliare, hepatite cronice și acute.
Orzul verde îi ajută pe cei cu boli ale ficatului
În afecțiuni hepatice aduce beneficii și cura cu orz verde, pentru că această plantă este un extraordinar rezervor de vitamine și minerale. Mai precis, conține vitaminele B1, B2, B6, B12, C, E, minerale (fier, calciu, mangan, magneziu, molibden, germaniu, zinc, cupru, litiu), aminoacizi, polizaharide, acizi grași esențiali, clorofilă și antioxidanți. De asemenea, orzul conține superoxid dismutază (SOD), o enzimă activă care are o capacitate antioxidantă foarte mare de a revitaliza fizic și psihic organismul.
Orzul verde poate fi administrat sub formă de pulbere, o linguriță de praf de orz verde dizolvat în 200 ml de apă plată sau suc de fructe. Se beau două-trei doze, în prima parte a zilei, înainte de masă.
@Freepik
Editor: Raluca Toma
