Dor de oameni! De ce avem nevoie unii de alţii
În perioada stării de urgenţă, ne-am confruntat, mai mult ca oricând, cu singurătatea. Unii dintre noi am fost nevoiţi să petrecem mai bine de o lună de zile singuri, departe de prieteni şi de familie. Alţii, chiar dacă am împărţit locuinţa cu cineva, ne-am simţit singur. Iar efectele singurătăţii pot fi pe cât de multe, pe atât de grave. Într-un interviu, Antonella Matei, psihoterapeut şi psiholog clinician la Centrul Psi Positum, explică de ce ne-a fost dor de cei aproape.
Se spune că omul este o fiinţă socială. Ce înseamnă acest lucru?
Da, omul este fiinţă socială, adică trăieşte în grupuri sociale. Familia, colegii, prietenii, vecinii, toţi alcătuiesc o reţea socială.
Asta înseamnă că omul are nevoie de conexiune, de relaţii, care fac parte din esenţa vieţii umane. Cu şi prin ele creştem, ne dezvoltăm atât fizic, cât şi emoţional. Prin intermediul relaţiilor, a celuilalt, ne construim o imagine de sine. Treptat, putem ajunge să facem diferenţa între ceea ce credem noi depre noi şi ce cred ceilalţi.
Ce se întâmplă cu noi, din punct de vedere psihologic, atunci când suntem deprivaţi de interacţiunea cu alţi oameni?
Multe nevoi pot fi satisfăcute prin intermediul relaţiilor: apartenenţă, afiliere, siguranţă, acceptare, iubire, sprijin, înţelegere, statut. Anumite nevoi se pot realiza doar prin celălalt. Să fim deprivaţi de interacţiunea cu alţi oameni poate produce reacţii diverse de la persoană la persoană, dar, în general, faptul de a fi singur este aducător de stres.
Sunt persoane care dezvoltă rezonanţe afective mai mari la separare – depresie, teamă, anxietate, atacuri de panică, în timp ce alte persoane au o nevoie mai mică de contact, sunt mai centraţi pe sine. Cei care nu suportă izolarea, caută permanent soluţii pentru contact, iar ceilalţi se preocupă de pasiuni, de citit, grădinărit, gătit, etc.
Este o lună de stat în casă (cât a durat starea de urgenţă) suficientă pentru a avea un impact emoţional asupra noastră?
Cu siguranţă are un impact emoţional. Totuşi, sănătatea noastră mintală depinde de mai mulţi factori.
În general, pentru a-şi păstra sănătatea psihică, oamenii au nevoie de interacţiuni sănătoase, pozitive cu cei din jurul lor. Prin contact, se constată o reducere a incertitudinii şi anxietăţii. Oamenii se simt mai în siguranţă atunci când se simt sprijiniţi, înţeleşi, auziţi. Şi la nivel fizic avem nevoie de atingeri, de mângâieri, de îmbrăţişări pentru a ne simţi bine.
În situaţia acuală, oamenii au pierdut mica socializare de zi cu zi cu vânzătorii din piaţă, cu frizerul sau cu prietenii. Mulţi au o rutină zilnică, nişte contacte uzuale, ceea ce le dă siguranţă, stabilitate. Statul în casă a presupus reducerea contactelor, a socializării. Dar, în acelaşi timp, relaţiile fiecăruia există. Chiar dacă nu în contact direct sau în proximitate fizică, fiecare om are pe cineva pe lume. Contactul e bine să fie păstrat, online, telefonic, oricum.
Unii oameni preferă singurătatea. De ce?
Da, sunt persoane care preferă singurătatea, după cum sunt şi persoane care preferă să stea în relaţii toxice doar de teama de a nu fi singure. Motivele pentru care preferă singurătatea pot fi mai multe, pornind de la experienţe neplăcute în cadrul relaţiilor (modele de relaţii abuzive în familie), sau de la faptul că au dificultăţi în susţinerea sau gestionarea relaţiilor ori de la o înclinaţie naturală spre interiorul fiinţei şi nu spre exterior, spre ceilalţi.
Pe de altă parte, tendinţa omului în societatea contemporană occidentală este din ce în ce mai mult spre individualism şi spre competiţie, şi nu spre cooperare, aşa că tema singurătăţii apare tot mai des.
Există o relaţie între singurătate şi stres?
Singurătatea poate să fie un factor de stres cu urmări pentru sănătatea noastră fizică şi emoţională. Dar, afecţiunile psihice nu sunt cauzate strict de singurătate ci, prin ea se poate accentua simptomatologia unor tulburări sau afecţiuni deja existente, sau li se poate precipita declanşarea.
Este o soluţie interacţiunea digitală?
Da, cu siguranţă este o variantă. Orice formă de contact, de conexiune, de relaţionare este importantă pentru nevoia de sprijin, suport, afecţiune, afiliere. E importantă şi comunicarea telefonică. Acest tip de interacţiune ajută, dar nu se poate subtitui contactului real, fizic.
