Dr. Adrian Marinescu: „Rolul vaccinului este acela de a preveni. Nu trebuie să fie făcut doar în situația în care vorbim de o mortalitate de 40%“

În pragul sezonului gripal există o îngrijorare globală cu privire la severitatea manifestării infecției pe fondul imunității scăzute a populației, după ce purtarea măștii și distanțarea socială au dus la o circulație redusă a virusurilor gripale timp de mai multe sezoane.

Dr  Adrian Marinescu jpg

Dr. Adrian Marinescu

Medicii infecționiști atrag atenția că vaccinarea antigripală anuală este cea mai bună modalitate de prevenție împotriva gripei și a complicațiilor acesteia, mai ales că aceasta poate deveni și mai periculoasă în contextul COVID-19, putând avea complicații serioase: rată de mortalitate dublă la pacienții cu infecție concomitentă COVID-19 – gripă și risc crescut de afectare cardiacă, inflamații mai severe și afectare a organelor.

Dr. Adrian Marinescu, medic infecționist și directorul medical al Institutului „Matei Balș” București, a explicat în cadrul interviurilor Adevărul Live importanța vaccinării antigripale în contextul evoluției epidemiologice. Specialistul a atras atenția asupra faptului că grupul de persoane vulnerabile înseamnă foarte mult din procentul populației României și că vaccinul nu trebuie să fie făcut doar în situația în care se ajunge la o mortalitate de 40%.

Adevărul: Mai suntem în pandemie?

Dr. Adrian Marinescu: Ca să nu mai fim în pandemie ar însemna ca autoritățile sanitare să declare închiderea pandemiei, lucru care nu s-a întâmplat. Deci nu este închisă, deși suntem către finalul ei. În ceea ce privește prudența, dacă luăm în considerare viitoare posibile pandemii sau epidemii, aceasta este o altă discuție. Dar legat de ce se întâmplă acum cu infecția cu virusul SARS-CoV-2, acum lucrurile sunt echilibrate. Ce este în spital nu are nicio legătură cu ce a fost înainte, nici măcar cu ce a fost la începutul anului 2022. Suntem în etapa de conviețuire armonioasă cu virusul.

Cum vă așteptați să arate sezonul gripal 2022 – 2023 în condițiile epidemiologice știute?

Ne întoarcem la normalitate. Oamenii interacționează și ar trebui să ne aducem aminte de sezoanele de gripă dinainte de pandemie, care erau destul de complicate. În plus, oamenii nu au mai interacționat la fel de mult și nu a fost o circulație a virusurilor cu transmitere pe cale respiratorie, inclusiv a virusurilor gripale. Este de așteptat să avem un sistem imunitar mai puțin echilibrat după cei aproape trei ani de pandemie. Fie că oamenii au trecut prin infecția cu SARS-CoV-2, fie că au venit în contact cu alte microorganisme, nu cred că o să fie o diferență semnificativă față de sezonul de gripă din anul 2018 sau 2019. Dar în mod clar vom avea probleme și există riscul să avem mai multe forme severe.

Putem vorbi de virusurile de care trebuie să ne ferim, au apărut altele noi?

Cred că ar trebui să ne ferim de toate. Întrebarea este dacă putem să le identificăm ca să știm să ne ferim de ele. În mod clar de virusul gripal ne vom feri și o vom face pentru următoarele luni. Din octombrie și foarte probabil până în luna aprilie vom avea sezon

de gripă. Pentru persoanele care au probleme de sănătate, gripa înseamnă internare relativ frecventă, se poate ajunge la cazuri severe. Vă aduc aminte că poți să te internezi și în terapie intensivă cu gripă. Sigur că vom ajunge la discuția de vaccinare pentru a evita complicațiile. Dar să știți că în afară de virusurile gripale și de COVID-19, vom avea și alte infecții virale în sezonul rece. Poate părea că viroza banală nu ar trebui să fie luată în calcul, dar pentru o persoană care este în vârstă și are boli cronice ori este supraponderală, chiar și o viroză banală ar putea să ducă la complicații.

Asta nu înseamnă că o să apară o altă pandemie sau epidemie, dar trebuie să fim atenți. Pandemia ne-a învățat că este nevoie de prudență și o viteză de reacție corespunzătoare. Pentru cetățean, prudența ar trebui să fie legată de sezonul gripal, de viroze, de ce a rămas din infecția cu SARS-CoV-2.

Ce a rămas din infecția cu SARS-CoV-2, la ce pericole suntem mai expuși?

A rămas exact ce vă spuneam, partea de conviețuire. Care poate să însemne că, deși într-un procent mic, sunt oameni care pot să ajungă cu complicații în terapie intensivă. Dacă la început de pandemie aveam 4-5% decese, acum vorbim de 0,2 – 0,3%, deci incidența a scăzut de 10 ori. Însă din păcate tot sunt oameni care ajung la terapie intensivă, tot există decese, chiar dacă sunt foarte rare. După aproape trei ani de pandemie, ne dorim să nu avem niciun deces. Și dacă putem să luptăm pentru fiecare viață, ar trebui s-o facem.

Ce au învățat românii din pandemie, suntem mai deschiși spre a ne vaccina?

Sunt mai multe lucruri de spus. Oamenii au învățat, întrebarea este pentru cât timp. Sigur că o componentă importantă este vaccinarea. În următoarele două-trei sezoane vom ține minte, ideea este cum va fi peste 5 sau 10 ani. Marea problemă la vaccinare este că s-a discutat foarte mult în plan politic. Ce spun acum nu are legătură cu România, vorbesc în general. Declarăm politic închiderea pandemiei, vorbim de vaccinare la nivel politic. Ori, este o mare problemă, pentru că discuția ar trebui să fie pe plan medical. Și ar trebui să spunem în felul următor: un vaccin este mai eficient sau mai puțin eficient, dar clar că este o protecție în plus. Dacă nu s-ar vaccina este clar că un procent important din populație ar ajunge să facă forme severe. Nu are rost să discutăm că nu este un vaccin ideal - că nu am putut să obținem pentru SARS-CoV-2 cel mai bun vaccin posibil, dar evident că ne-a ajutat. Cine își dorește să vadă niște statistici reale, ar trebui să se uite la ce s-a întâmplat la începutul pandemiei, când puteam să vorbim doar de studii. Acum vorbim de Institutul Matei Balș, care a avut o experiență bogată în această perioadă. Am văzut foarte clar că dintre cazurile severe care ajungeau la terapie intensivă, cele mai multe erau persoane nevaccinate. Lucru pe care oricine îl poate vedea în statistici. Legat de gripă, eu cred că vaccinarea trebuie să fie până la urmă un gest de normalitate. Mă vaccinez pentru că vreau să am o viață normală, să nu am restricții, să nu fiu internat sau să am alte complicații. Sunt lucruri simple, vreau să am o viață care să meargă mai departe fără pandemie. Vaccinarea este gestul prin care mă protejez.

De ce nu vor să se vaccineze românii, de unde reticența?

Cunoașteți vreo campanie de vaccinare în România care să fi avut niște rezultate extraordinare? Dacă vorbim de vaccinarea HPV sau dacă vorbim de vaccinare antigripală, niciodată n-am avut cifre extraordinare. Din păcate nu avem cultul de a preveni prin vaccinare. Sigur că neîncrederea privind vaccinul în pandemie există și în alte țări. Doar că în țările în care există tradiția de a se vaccina, lucrurile au stat mai bine. Mai mult, în momentul în care a intervenit politica, lucrurile au fost percepute altfel, nu doar din punct de vedere medical. Pe mine, ca cetățean, mă interesează să mă protejez și să nu ajung să mă internez. Este ceea ce ar trebui să mă intereseze. Dacă am o soluție la îndemână, apelez la ea chiar dacă nu garantează nimeni că mă protejează sută la sută. Nu există vaccin lipsit de reacții adverse, după cum nici medicamentele nu sunt miraculoase.

Citește și: Din 2023, un vaccin unic anual împotriva COVID-19 şi gripei! Va face faţă viitoarelor mutaţii?

Ce riscăm dacă nu ne vaccinăm antigripal?

Discuția este principială. Vă dau un exemplu: vaccinarea pentru infecțiile meningococice - care sunt de cele mai multe ori ușoare. Credeți că dacă vorbim de un procent mic de oameni care fac forme severe, ar trebui să se vaccineze sau nu? Sigur că probabil v-ați putea gândi că dacă sunt cazuri rare, de ce să se vaccineze. Dar vă aduc aminte că au fost cazuri grave, chiar copii cu infecție meningococică, care au ajuns la deces. Oare pentru un singur caz grav, mai ales dacă vorbim despre un copil, merită această vaccinare care să protejeze? Vaccinul nu trebuie să fie făcut doar în situația în care vorbim de o mortalitate de 40%. Nu, prevenim și cazurile rare, care pot să ducă la complicații. Pentru că un singur caz, pentru familie și comunitate, înseamnă foarte mult. Deci ne întoarcem la rolul vaccinului care este acela de a preveni. Dacă mă întorc la sezonul de gripă, vă pun întrebarea în felul următor: aveți garanția că veți face o formă ușoară de gripă dacă nu vă vaccinați? Ce înseamnă persoană vulnerabilă sau persoană care va face o formă ușoară? Din păcate au fost în terapie intensivă și tineri sau persoane de vârstă medie care au avut forme complicate de infecție. Și atunci, avem garanția că ne putem proteja fără să ne vaccinăm?

Pe de altă parte, mentalitatea românului este că „n-o să mi se întâmple mie“. Să explicăm puțin cum acționează vaccinul asupra organismului și care este importanța vaccinului gripal.

Aici nu mai avem nicio problemă cum că ar lipsi studii sau date, este un vaccin pe care-l facem anual în fiecare sezon. Nu putem să spunem că este un vaccin apărut peste noapte. Dar chiar și așa, nivelul de încredere nu este cel pe care ni-l dorim.

Vă aduc aminte că anticorpii înseamnă componenta esențială din partea răspunsului imun. Sunt niște structuri proteice care apar fie în raport cu un microorganism, fie prin vaccinare. Deci, până la urmă, prefer să trec prin boală și să-mi asum riscul de a face o formă severă sau să mă vaccinez și să scap de acele complicații? Știu că mă repet, dar nu întotdeauna eficiența unui vaccin este de sută la sută. Au fost și sezoane când vaccinarea antigripală a avut un procent scăzut oriunde în lume, dar nu înseamnă că n-a fost util acel vaccin.

Când este cel mai bun moment să ne vaccinăm antigripal?

Cred că ar trebui să facem următoarea precizare: în acest an avem mai devreme vaccinul gripal și este un lucru foarte bun. În general, sezonul de gripă începe din octombrie, cu unele variații. Avem cazuri și în momentul de față, dar sunt izolate. Foarte probabil ca din jumătatea lunii octombrie să înceapă sezonul efectiv, și ar trebui să avem un interval de două sau trei săptămâni înainte de începerea sezonului. Ca să vă răspund la întrebare, cred că este un moment foarte bun să ne vaccinăm.

Pot fi administrate concomitent vaccinul gripal și cel împotriva COVID-19?

Categoric că se pot face. Nu scrie nicăieri că trebuie să am un interval de timp între administrări. Pot să las poate o săptămână. Ideea este să văd dacă am reacții adverse la primul vaccin, ca să le pot monitoriza mai ușor. Legat de vaccinarea din acest sezon, pentru că vom vorbi în aceeași măsură de gripă și infecție cu SARS-CoV-2, sigur că le putem face pe ambele.

Avem o rată de vaccinare mult sub cea recomandată de OMS. Ne lipsesc în România campaniile de informare cu privire la vaccinare?

Sigur că întotdeauna este loc de mai bine, dar cred că ar trebui punctate mai multe aspecte. Noi nu am avut un istoric favorabil în ceea ce privește vaccinarea. Eu vreau să cred că lucrurile vor merge într-un trend ascendent, dar pas cu pas. Poate că pandemia, ce s-a mai întâmplat în trecut și ce va mai urma, vor duce la creșterea încrederii populației. Așa cum spuneam, trebuie gândit medical, nu politic.

Aș vrea să vă rog să explicăm de ce trebuie să se vaccineze antigripal persoanele din grupurile vulnerabile, copiii, gravidele și bătrânii?

Cred că am vorbit aproape zilnic în pandemie despre acest subiect. Mi-a dat la un moment dat cineva un mesaj și mi-a spus să nu mai folosesc cuvântul „vulnerabil“ pentru că l-a auzit prea des. Numai că în acel cuvânt intră destul de multe categorii, nu doar cei cu afecțiuni cronice. Afecțiune cronică înseamnă inclusiv obezitate. Sunt pacienți supraponderali care nu au alte afecțiuni cronice știute și intră în această categorie. La gravide este o situație de moment, care, într-adevăr, poate să ducă la un dezechilibru la nivelul sistemului imunitar, existând riscul de a face forme severe. Mai sunt cei care au trecut recent prin infecția cu SARS-CoV-2 - în acea perioadă în care putem s-o numim de convalescență, ar putea să facă o gripă care să pună probleme. Și să știți că există inclusiv varianta de a le face pe amândouă: gripă și infecție cu SARS-CoV-2. Am avut și această situație în pandemie dar într-o mică măsură, pentru că oamenii se protejau. Deci grupul de persoane vulnerabile înseamnă foarte mult din procentul populației. Cred că sunt destul de puțini cei care pot garanta că nu se încadrează aici: tinerii, sportivii, cei care n-au boli cronice.

Citește și: De ce unele vaccinuri sunt eficiente toată viaţa, iar vaccinurile anti-COVID-19 nu sunt?

La începutul pandemiei erau foarte multe discuții cu privire la faptul că autoritățile române nu au evaluat corect gravitatea situației. În cazul unui nou val de pandemie, suntem pregătiți?

Nu m-aș referi la un val din această pandemie, cred că discuția este în cazul unei alte situații epidemiologice complicate. Cum am mai avut și epidemie de gripă. Categoric cred că suntem mai pregătiți, dar întotdeauna este important să nu vedem doar România. Poate părea că în România lucrurile au stat prost și că ceilalți s-au descurcat bine. Este interesant de văzut că sisteme medicale cu pretenții mari, cum este Italia - unde a fost începutul pandemiei în Europa, s-a demonstrat foarte clar că una este să ai un sector medical care se referă la pacienții cu diverse afecțiuni, și altceva este să ai viteză de reacție și o abordare corectă în cazul unei astfel de situații. Nu este vorba doar de România. Sigur că peste tot s-a vorbit despre autorități, dar în orice țară v-ați uita veți vedea că mesajele sunt oarecum asemănătoare.

Sunteți director medical la Institutul Matei Balș. În cazul unei eventuale pandemii, indiferent de natura acesteia, sunteți pregătiți să protejăm populația?

Aș spune că suntem mai pregătiți. Institutul Matei Balș a fost întotdeauna vârful de lance. Îmi aduc aminte că în momentul în care erau pacienți cu suspiciunea de Ebola, în momentul în care am început să vorbim de coronavirus, discuția s-a purtat la Matei Balș. La noi există departament de boli emergente care se referă exact la această situație. Noi facem o pregătire permanentă și cred că suntem spitalul cel mai bine pregătit în România pentru ceea ce înseamnă boli infecțioase de acest gen. Reușim să ne descurcăm cât putem de bine. Nimeni nu este sută la sută pregătit, dar încercăm permanent să îmbunătățim.

sursă: adevarul.ro