Cataracta congenitală la bebeluși – cum recunoști problema și când este necesară operația

Când devii părinte, fiecare gest, fiecare privire și fiecare reacție a copilului tău devine o fereastră către felul în care descoperă lumea. Ochii lui, mici și curioși, sunt poarta prin care învață culorile, fețele, lumina. De aceea, orice problemă care afectează vederea trebuie observată și tratată din timp. Una dintre cele mai serioase afecțiuni oculare care pot apărea încă de la naștere este cataracta congenitală.

Poate părea o boală a vârstei înaintate, dar cataracta nu ține cont de vârstă. Există copii care se nasc cu această afecțiune sau la care ea se dezvoltă în primele luni de viață. Deși vestea poate fi copleșitoare la început, medicina modernă oferă soluții eficiente care pot reda claritatea vederii chiar și celor mai mici pacienți.

1. Ce este cataracta congenitală

Cataracta congenitală este o opacifiere a cristalinului (lentila naturală a ochiului) prezentă de la naștere sau apărută în primele luni de viață. Cristalinul are rolul de a focaliza imaginea pe retină, permițând copilului să vadă clar. Când devine opac, lumina nu mai ajunge corespunzător în interiorul ochiului, iar vederea devine încețoșată sau chiar absentă.

La un adult, cataracta afectează treptat vederea, dar la un bebeluș efectele sunt mult mai grave. Vederea este esențială în dezvoltarea creierului și a coordonării, iar dacă imaginea transmisă este neclară, conexiunile neuronale care formează „vederea normală” nu se dezvoltă corect. Asta înseamnă că un copil nediagnosticat sau netratat la timp poate rămâne cu deficiențe permanente de vedere chiar dacă ulterior cataracta este îndepărtată.

2. Cauzele apariției cataractei congenitale

Cataracta congenitală poate avea mai multe cauze, iar uneori nu este posibil să se identifice exact motivul apariției. Totuși, cele mai frecvente situații includ:

Factori genetici: aproximativ jumătate dintre cazuri au o cauză ereditară. Poate fi vorba de mutații genetice transmise de la unul dintre părinți.
Infecții în timpul sarcinii: rubeola, toxoplasmoza, citomegalovirusul sau herpesul pot afecta dezvoltarea cristalinului.
Boli metabolice ale mamei sau fătului: diabetul necontrolat sau galactozemia pot duce la opacifierea cristalinului.
Anomalii cromozomiale: sindromul Down, sindromul Edwards sau alte tulburări genetice pot include cataracta congenitală printre manifestări.
Cauze necunoscute: în multe cazuri, boala apare fără o explicație clară, chiar și la copii perfect sănătoși.

Este important de știut că afecțiunea poate fi unilaterală (afectează un singur ochi) sau bilaterală (afectează ambii ochi), iar severitatea variază - de la o mică opacitate până la o afectare completă a cristalinului.

3. Cum îți poți da seama dacă bebelușul are cataractă congenitală

Diagnosticul precoce este esențial. Cu cât problema este descoperită mai devreme, cu atât șansele de recuperare vizuală sunt mai mari. Ca părinte, poți observa câteva semne care ar trebui să te trimită de urgență la un oftalmolog pediatric:

Pupila copilului nu mai este neagră, ci pare albicioasă sau gri (semn clasic de cataractă).
Bebelușul nu te urmărește cu privirea sau pare că nu reacționează la obiecte vizuale.
Un ochi pare să „fugă” sau se mișcă necontrolat (semn de nistagmus).
Copilul clipește des sau se ferește de lumină puternică.
Vederea pare să nu se dezvolte normal, în comparație cu alți bebeluși de aceeași vârstă.

Este important ca orice suspiciune să fie verificată rapid. Medicul oftalmolog va face un examen detaliat, eventual cu picături care dilată pupila, pentru a evalua clar cristalinul și structura internă a ochiului.

4. De ce este esențial tratamentul rapid

Vederea bebelușului este în plină dezvoltare în primele luni de viață. Dacă imaginea care ajunge la creier este neclară din cauza cataractei, zona cerebrală responsabilă cu procesarea vizuală nu se dezvoltă normal. Chiar dacă mai târziu cristalinul opac este înlocuit, creierul nu mai poate „învăța să vadă” corect.

De aceea, medicii recomandă intervenția chirurgicală precoce, de obicei între 6 săptămâni și 3 luni de viață, în funcție de caz. Cu cât tratamentul este aplicat mai repede, cu atât șansele ca vederea să se dezvolte normal cresc considerabil.

În cazul cataractei bilaterale, este esențial ca ambii ochi să fie tratați corect, altfel poate apărea o diferență mare de acuitate vizuală între ei, ducând la ambliopie („ochi leneș”).

5. În ce constă operația de cataractă congenitală

Operația are scopul de a îndepărta cristalinul opac și de a reda claritatea fluxului de lumină către retină. Este o intervenție delicată, adaptată vârstei și dimensiunii ochiului copilului, dar în centre specializate se realizează cu tehnologie avansată și riscuri minime.

Procedura se efectuează sub anestezie generală, iar medicul folosește un microscop chirurgical și instrumente fine pentru a extrage cristalinul afectat. În unele cazuri, se implantează o lentilă intraoculară care înlocuiește funcția cristalinului natural. În altele, mai ales la copiii foarte mici, lentila se implantează ulterior, pe măsură ce ochiul se dezvoltă.

După operație, copilul va purta ochelari sau lentile de contact speciale, care corectează vederea până la implantarea lentilei permanente.

Tehnologia modernă a redus considerabil riscurile, iar recuperarea este rapidă și fără durere. Dacă ai nevoie de o echipă experimentată și condiții sigure, operația de cataractă congenitală la bebeluși de la clinica Infosan este una dintre opțiunile apreciate pentru profesionalismul echipei medicale și rezultatele foarte bune obținute la pacienții mici.

6. Ce urmează după intervenție

Operația este doar primul pas. Urmează o perioadă importantă de recuperare vizuală, care poate dura luni sau chiar ani, în funcție de vârsta copilului și de severitatea bolii.

Medicul oftalmolog va monitoriza atent evoluția ochiului și va ajusta periodic corecția optică (lentilele sau ochelarii).De asemenea, în unele cazuri, copilul va trebui să poarte un plasture ocluzor pe ochiul mai puternic, pentru a stimula ochiul operat să „lucreze” și să se dezvolte corect.

Este o etapă esențială, iar implicarea părinților este cheia succesului. Exercițiile vizuale, controalele periodice și respectarea tratamentului recomandat de medic pot face diferența între o recuperare completă și o vedere limitată.

7. Riscuri și complicații posibile

Ca orice intervenție chirurgicală, și operația de cataractă congenitală implică anumite riscuri, deși acestea sunt rare în centre specializate. Printre ele se numără inflamația oculară, glaucomul secundar, formarea unei cataracte secundare sau dezlipirea de retină.

Monitorizarea postoperatorie regulată este esențială pentru a depista din timp eventualele complicații. Cu tratament corect și urmărire atentă, majoritatea copiilor au o evoluție excelentă, iar vederea se dezvoltă aproape normal.

Cataracta congenitală nu este o condamnare, ci o provocare care, cu tratament la timp, poate fi depășită cu succes. Cheia este diagnosticul precoce și intervenția rapidă. Cu ajutorul tehnologiei moderne și al medicilor specializați, copiii pot avea șansa unei vederi clare și a unei vieți normale.