Sindromul gurii uscate
Saliva umezeşte mucoasa cavităţii bucale, ajută deglutiţia , pregăteşte digestia, apără dantura de carii şi afecţiuni de natură virală, bacteriană sau fungică. E esenţială în capacitatea de a simţi gustul, acţionând ca un solvent. Când volumul salivei e insuficient, toate funcţiile ei sunt compromise.
Saliva are rolul de a curăţa gura şi de a descompune alimentele în vederea digestiei. Previne infecţiile gurii. Când glandele salivare nu produc suficientă salivă, gura devine uscată iar funcţia gustativă e alterată. Acest simptom se numeşte xerostomie şi, de obicei, e un efect advers dat de consumul anumitor medicamente folosite să trateze anxietatea, depresia, durerile, alergiile, dar şi epilepsia, hipertensiunea arterială, astmul, boala Parkinson. Sindromul gurii uscate poate fi şi simptomul unor afecţiuni.
Bolile care duc la uscăciunea gurii
O cauză serioasă a funcţionării defectuoase a glandelor salivare este blocarea unui duct salivar major sau o infecţie a acestuia. Sindromul gurii uscate poate apărea în timpul sarcinii şi al alăptării şi e cauzat de deshidratarea indusă de schimbările hormonale. Poate fi un simptom al al altor afecţiuni – sindromul Sjögren (o boală cronică autoimună), diabet, hipertensiune arterială, boala Alzheimer, artrita reumatoidă, infecţia cu HIV/SIDA şamd. Glandele salivare mai pot fi afectate de radioterapie şi chimioterapie, în cazul pacienţilor cu cancer.
Bine de ştiut!
Deshidratarea cauzată de febră, transpiraţia excesivă, vărsăturile, diareea, pierderile de sânge, chiar şi arsurile pot să dea sindromul gurii uscate. Fumatul sau mestecatul tutunului pot afecta cantitatea de salivă din gură.
Sete şi gât uscat
Sindromul gurii uscate se manifestă prin gură păstoasă, senzaţie frecventă de sete, durere, buze crăpate, uscăciunea gâtului, limbă roşie şi umflată, probleme cu vorbitul, deteriorarea simţului gustului, probleme cu înghiţirea, respiraţie urât mirositoare. Unele persoane tuşesc. Pe lângă simptomele menţionate, gura uscată favorizează apariţia gingivitei, infecţii diverse, dinţi cariaţi.
Analize şi tratament
Dacă uscăciunea gurii e cauzată de medicamentele prescrise de doctor, roagă-l să-ţi ajusteze dozele corespunzător sau să-ţi înlocuiască tratamentul prescris cu un altul. Specialistul poate, de asemenea, să-ţi prescrie un tratament oral pentru restabilirea umidităţii gurii sau un medicament care impulsionează producţia de salivă. E posibil ca medicul să-ţi recomande să faci anumite analize, menite a depista eventuale afecţiuni care dau xerostomie.
Cum stimulezi salivaţia
Până să mergi la doctor, ţine în gură bomboane fără zahăr, bea apă cu înghiţituri mici, pe tot parcursul zilei, introdu în alimentaţie ingrediente care stimulează salivaţia (zeamă de lămâie, boia iute). Foloseşte în încăperi un umidificator, respiră pe nas şi nu pe gură. Mestecă frunze proaspete de mentă sau bea de mai multe ori pe zi ceai de mentă sau ceai de ghimbir, care stimulează activitatea glandelor salivare şi luptă contra mirosurilor neplăcute ale gurii.
Ştiai că...
... sindromul gurii uscate afectează 10% din populaţia planetei şi e mai des întâlnit la femei? Se manifestă inclusiv la copii, dar femeile la menopauză sunt cele care prezintă cel mai des acest sindrom.
... mai mult de 400 de medicamente pot avea drept efect secundar sindromul gurii uscate?
... cel mai des întâlnit semn de infecţie fungică la nivelul gurii (şi care provoacă uscăciunea ţesuturilor) este limba acoperită de o peliculă albă? Şi prezenţa unor fragmente de ţesut moale în gură indică o infecţie de acest tip.
