Cele mai frumoase povești de iarnă și Crăciun care se citesc la orice vârstă
Poveștile de iarnă au puterea de a ne opri din goană și de a ne aduce mai aproape unii de alții. Sunt lecturi care încălzesc, inspiră și rămân cu tine mult după ce ai închis cartea.
Iarna, serile devin mai lungi, liniștea se așează mai ușor peste gânduri, iar poveștile capătă un farmec aparte. De la basme clasice despre prietenie și sacrificiu, până la istorii moderne despre magie, credință și bunătate, poveștile de iarnă au fost scrise pentru copii, dar au crescut odată cu noi. Sunt lecturi care se redescoperă la maturitate, cu alte sensuri și emoții mai adânci. Mai jos găsești unele dintre cele mai frumoase povești de iarnă din lume, perfecte pentru zilele reci, pentru serile petrecute acasă și pentru momentele în care ai nevoie de puțină lumină.
„Crăiasa Zăpezii‟ – Hans Christian Andersen
O oglindă spartă împrăștie cioburi care răcesc inimile. Un băiețel care dispare acompaniat de Crăiasa Zăpezii. O fetiță care pornește într-o călătorie inițiatică prin iarnă ca să-l aducă acasă. De ce merită să citești această poveste? E o meditație despre prietenie, inocență și forța blândeții; mitologia iernii capătă profunzime, iar finalul vorbește despre maturizare fără a pierde farmecul copilăriei.
„Poveste de Crăciun‟ – Charles Dickens
Scrooge cel zgârcit este vizitat în Ajunul Crăciunului de trei Spirite care îi arată trecutul, prezentul și viitorul. Dimineața, totul s-a schimbat pentru el... O lectură minunată care aduce tradiție, umor, emoție și ne reamintește că există o forță care ne împinge să ne revizuim prioritățile atunci când viața nu e ce ar trebui. Și un „reminder‟ anual că bunătatea încălzește mai bine decât orice sobă.
„Cronicile din Narnia‟ – C.S. Lewis
Patru frați pășesc printr-un șifonier într-o țară încremenită în iarnă. Vrăjitoarea Albă domnește, dar leul Aslan pregătește renașterea. Bucură-te de o fantezie clasică despre curaj, loialitate și miracolele care se întâmplă atunci când îndrăznești. O carte care reconectează adultul cu uimirea copilăriei și ne amintește că nicio iarnă, oricât ar fi de grea, nu e eternă.
„Viața și aventurile lui Moș Crăciun‟ – L. Frank Baum
Un copil orfan este găsit și crescut în pădurea magică Burzee de către nemuritoarea nymfă Necile. Pe măsură ce crește, el descoperă lumea oamenilor, suferințele copiilor și hotărăște să le aducă bucurie, creând primele jucării. Cu timpul, bunătatea lui se răspândește, iar spiritele naturii și nemuritorii îl ajută să ducă darurile în toată lumea. Aceasta este povestea lui Moș Crăciun!
„Expresul Polar‟ – Chris Van Allsburg
În noaptea de Ajun, un băiat urcă într-un tren care gonește spre Polul Nord. Călătoria e o verificare a credinței în miracole, cu o sonerie de argint drept amintire. De ce să citești această poveste? Pentru că e o carte-bijuterie despre credință, ritualuri și magia care revine doar dacă o lași. Perfectă de citit cu voce tare, lângă brad, indiferent de vârstă.
„Un băiat numit Crăciun‟ – Matt Haig
După ce tatăl lui pleacă într-o misiune despre care nu-i poate da multe detalii și îl lasă cu o mătușă afurisită, micul Nikolas porneşte după el într-o călătorie îngheţată spre Nord. Pe drum, băiatul învaţă că magia, bunătatea şi speranţa pot schimba lumea. Cartea aduce o reinterpretare plină de farmec a originii lui Moș Crăciun şi transmite ideea că „imposibilul‟ poate fi doar o posibilitate neînţeleasă.
„Măgărușul și îngerașul‟ – Otfried Preussler
În povestea de Crăciun a lui Otfried Preussler, un măgăruș se trezește într-o dimineață și descoperă că mama lui a dispărut. Un îngeraș apare și îi spune că ea se află la ieslea Pruncului Isus. Cei doi pornesc împreună spre staul, chemând în drum copii, păstori, brutari, vânzători și chiar un polițist. Astfel, ajung să trăiască împreună minunea caldă și luminoasă a Crăciunului. O poveste numai bună pentru copiii de grădiniță!
Fie că vrei o evadare de o oră sau o bucurie mai lungă de weekend, aceste povești te invită la încetinirea ritmului nebun al vieții, la reconectare și la prețuirea valorilor reale. Le poți citi singură, cu un ceai parfumat, sau împreună cu cei mici, ca ritual de seară. Poveștile de iarnă ne adună laolaltă și ne amintesc să tresărim, să râdem, poate să plângem un pic, dar numai un pic, și să ne amintim că lumina se reaprinde mereu – uneori dintr-un șifonier, alteori dintr-un tren care nu oprește decât pentru cei care încă aud clinchetul.
@Freepik
Redacția
