Adevărat şi fals despre alimentaţia copiilor

Despre alimentaţia copilului circulă o mulţime de zvonuri şi de mituri – ce e adevărat şi ce nu?

• Ce se spune:Alimentaţia copilului trebuie să fie cât mai săracă în grăsimi.

FALS:Copiii au nevoie,proporţional,de mai multe grăsimi decât adulţii. Motivul:aproximativ 60% din creierul uman-care creşte cel mai mult în primii doi ani de viaţă-este alcătuit din grăsime. Cantitatea potrivită de grăsimi consumată la momentul oportun contribuie la dezvoltarea unui creier sănătos.

Evident,cei mici nu trebuie să mănânce porţii uriaşe,iar grăsimile trebuie să fie cele care se găsesc,în mod natural,în carne,peşte,lactate,fructe oleaginoase,uleiuri vegetale (ulei de măsline presat la rece).  

Până la vârsta de 2 ani,se recomandă ca grăsimile ele să reprezinte cel puţin 50% din caloriile zilnice consumate de cei mici (sugarii iau toate grăsimile din laptele matern sau din lapte formulă). Copiii între 2 şi 5 ani trebuie să primească circa cam 30% grăsimi în alimentaţie.

Atenţie!Nu-ţi îndopa odorul cu porţii zdravene de cartofi prăjiţi şi prăjituri pline de cremă grasă. Un categoric nu şi grăsimilor hidrogenate,care se găsesc din abundenţă în preparate de tip fast-food.

• Ce se spune: Nici un dulce nu e bun pentru copil.

Ca şi grăsimile,zaharurile(numite carbohidraţi) au o proastă reputaţie-uneori,pe nedrept. Între 50 şi 55 % din dieta copilului trebuie să fie formată din carbohidraţi,pentru că ei intră în fluxul sanguin mai repede decât orice aliment,eliberându-i copilului,la fel de rapid,energia de care are nevoie.

Dar,din nou,atenţie! Tipul carbohidraţilor pe care îi consumă odorul tău e foarte important. Ei sunt consideraţi sănătoşi după felul în care se comportă în sânge.

Zahărul rafinat nu e recomandat în alimentaţia celor mici,în schimb carbohidraţii complecşi-care se găsesc în cereale integrale,anumite legume – sunt cât se poate de bineveniţi. Carbohidraţii complecşi au timp de digestie mai îndelungat,menţin constantă concentraţia de zahăr în sânge şi dau senzaţia de saţietate mai mult timp.

Sursă bună de „zahăr sănătos” sunt orezul brun,fasolea boabe,lintea,mazărea,cartoful. Alte zaharuri bune sunt fructoza,care se găseşte în fructe,şi lactoza care se găseşte în produsele lactate.

• Ce se spune: Copiii trebuie să mănânce în fiecare zi din toate categoriile de alimente.

ADEVĂRAT:Totuşi,e greu de crezut că năzdrăvanul tău va accepta să mănânce cum îl sfătuieşte ghidul de alimentaţie sănătoasă. Copiii mici au gusturile schimbătoare,o săptămână mănâncă doar paste făinoase,în cealaltă înfulecă friptură cu salată- şi aşa mai departe. Şi într-o bună zi,devorează tot ce pui pe masă,fără mofturi. Dar ce faci dacă micuţul tău refuză cu încăpăţânare să mănânce un anumit grup de alimente cum ar fi legumele? Iată câteva trucuri:

• Lasă-l pe prichindel să mănânce bastonaşe de morcov,ardei,  „mînjite” cu iaurt,humus etc.
• Pasează-i legume în supă.
• Decorează-i haios felurile de mâncare preferate cu bucăţele crude de legume.

Citeşte şi:

Accidente de vacanţă-cum acorzi copilului primul ajutor

Cum îţi influenţează sănătatea culoarea fructelor şi legumelor