Cum e să fii profesor în România de azi

Te gândeşti să-ţi înscrii copilul la grădiniţă? Eşti părintele unui elev de gimnaziu sau al unui viitor licean? Ai un copil în facultate? Eşti cadru didactic sau vrei să devii? Atunci, cu siguranţă ai ceva de spus. Participă la campania noastră şi fă-ţi părerea auzită!

Ce spun dascălii despre şcoala românească? Puşi la zid,mai ales acum,după scandalul tezelor cu subiect unic,provocat de un subiect greşitformulat,dar şi după acţiunile sindicale menite să le aducă un sporsalarial ce pune în pericol stabilitatea financiară a României,profesorii ezită să vorbească.

Ei spun că,oricum,problemele care ţin de activitatea la catedră par să nu intereseze pe nimeni.

Subiectul fierbinte: sărăcia din învăţământ

Recentele mişcări sindicale au readus în atenţie sărăcia şcoliiromâneşti. Dacă e bine sau rău va judeca viitorul. Deocamdată,dascăliiprivesc stupefiaţi cum elevii lor îşi parchează maşinile de lux în faţaşcolii,cum dispreţul pentru carte devine o modă şi câte şi mai câte.

Asta în timp ce dotările şcolii sunt din ce în ce mai firave,iar profesorii întreprinzători au părăsit deja sistemul,lăsând mii de catedre libere,mai ales în mediul rural.

Se cuvine să-i amintim aici şi pe acei dascăli dăruiţi profesiei,carebat zilnic kilometri pentru a ajunge la vreo şcoală din vârf de muntesau pe cei care devin modele de viaţă pentru elevii lor,dar pentrucare deziluziile sunt tot atât de mari pe cât sunt cele ale părinţilorşi elevilor.

Nemulţumiri de dascăl

După ani de presiuni,profesorii au obţinut câteva măriri salariale,care sunt,în opinia lor,departe de aşteptări. Primăvara aceasta afost marcată de noi tensiuni,legate de solicitarea unei creşteri fărăprecedent,cu 50%.

Iar acum,dascălii sunt în aşteptare,ameninţând cu greve deamploare. Dar nemulţumirile lor sunt legate şi de bugetul alocatînvăţământului,de manualele alternative,de reducerea orelor de cursla unele discipline şi de alte schimbări care au provocat confuzie.

Profesori versus părinţi

Celebrele şedinţe cu părinţii,care le dădeau cândva fiori elevilor,audevenit legendă. Într-un ziar ieşean citim că diriginţilor le estelehamite să mai convoace întâlniri cu părinţii,pentru că nu vin decâtdoi-trei. „Apelăm inclusiv la Poliţie pentru a-i aduce pe părinţi la şcoală“,se plânge Mihaela Toma, directoarea Grupului Şcolar „Nicolina“ din Iaşi.

Prea multe familii îşi lasă copiii numai în grija şcolii. De aceea,Inspectoratul Şcolar Judeţean din Iaşi a găsit o soluţie de compromis:părinţii elevilor primesc la trei luni o scrisoare informativă desprece fac odraslele lor la şcoală.

Şcoala, un loc nesigur pentru dascăli

Înmulţirea cazurilor de violenţă verbală sau chiar fizică la adresa profesorilor a devenit îngrijorătoare. Multor dascăli li se întâmplă să fie ţinta unor agresiuni la care cu greu pot face faţă.

Loredana Babiuc, profesoară de psihologie la Grupul Şcolar „Costin Neniţescu” din Capitală este revoltată că: „nu-ipoţi sancţiona pe huligani decât prin scăderea notei la purtare, pentru care te cerţi apoi cu părinţii. Şcoala nu poate emite amenzi, căci nu există un cadru legal în acest sens. Mustrările scrise sau în faţa colegilor nu mai înseamnă nimic“.

Şi ei ne-au răspuns

Şcoala rămâne, cu siguranţă,un subiect viu disputat. Şi aceasta se vede chiar din modul în carene-au răspuns la chestionar chiar dascălii. Surprinzător sau nu, nota pe care o dau şcolii româneşti nu este maximă.

Dimpotrivă! Chiar dacă privesc din interior sistemul de învăţământ, ceimai mulţi nu şi-au pierdut exigenţa şi profesionalismul şi îl consideră încă departe de ceea ce trebuie să fie.