Dacă pe mulţi cei de la oraş îi încântă ideea ca înainte de sărbătoarea Paştelui să cumpere totul de-a gata din magazin, la sat, în preajma marelui praznic, casele încă mai miros a cozonaci şi ouăle se încondeiază cu migală sub ochii copiilor care preiau obiceiurile locului. Adu şi în casa ta câteva dintre tradiţiile păstrate cu sfinţenie în Bucovina, Ardeal sau Banat, pentru a te bucura mai mult şi a simţi mai profund această mare sărbătoare!

În Bucovina, dorinţele se împlinesc de Înviere

Este recunoscută frumuseţea ouălor încondeiate în satele din Bucovina. În Joia Mare, gospodinele înroşesc şi încondeiază ouăle roşii, culoarea care semnifică sângele vărsat de Mântuitorul Hristos pentru răscumpărarea omenirii. Ouăle nu se vopsesc în nicio altă culoare în afară de roşu. În noaptea de Înviere, bucovinencele tinere merg în clopotniţa bisericii şi spală limba clopotului cu apă rece adusă de la fântână şi, cu apa rămasă, îşi spală feţele, ca să-şi găsească ursiţii. Tot în acea noapte, este semn rău dacă cineva cade în drum spre biserică; se spune că va avea probleme tot anul. Pentru cei care au o dorinţă anume, care nu face rău nimănui, se zice că li se va împlini dacă o rostesc în noaptea de Înviere. După ce revin acasă, bucovinenii se spală pe faţă cu apă neîncepută în care au pus un ou roşu şi un bănuţ, pentru a fi bogaţi şi curaţi. A doua zi, după ce membrii familiei ciocnesc ouăle înroşite, spre a le merge bine tot anul, cojile se duc la o apă curgătoare, pentru a le da de veste Blajinilor că au sosit Sfintele Paşti. Despre Blajini se crede că sunt unii cintre primii oameni de pe pământ şi stâlpii pământului, fără de care omenirea n-ar putea exista.

Sfânta Lumină cuprinde şi cimitirele, în Maramureş

Întreaga suflare din Maramureş participă în straie tradiţionale sau în cele mai bune haine la Sfânta Liturghie de Paşti. Sfânta Lumină pe care o primesc în noaptea Învierii este dusă de maramureşeni, mai întâi, celor adormiţi din familie şi abia după aceea acasă. A doua zi de dimineaţă, fiecare membru al familiei, înainte să plece din nou la biserică îmbrăcat în straie noi, se spală pe faţă cu apă rece, în care se pune un ou roşu şi un bănuţ de argint cu scopul de a stârpi toate relele din anul acela şi de a fi sănătoşi. După ce se spală copiii, li se ung obrajii cu oul roşu, iar ultimul care se spală mănâncă oul şi ia bănuţul de argint. La masa de Paşti, ouăle se ciocnesc numai cap în cap, spunând „Hristos a înviat!‟, la care se răspunde „Adevărat a înviat!‟. Primii care ciocnesc sunt soţii mai în vârstă, iar ultimii, copiii. Ciocnitul ouălor este un simbol al jertfei Mântuitorului. În a doua zi de Paşti, ouăle roşii sunt ciocnite şi cu dosul, iar din a treia zi, numai dos în dos.

Lumânările de la Înviere sunt vindecătoare, în Banat

Înainte de a merge la slujba de Înviere sau în dimineaţa primei zile de Paşti, bănăţencele obişnuiesc să tămâieze bucatele care se vor servi la masa pascală. Pun într-un coş cozonac, pască, ouă roşii, drob, dar şi seminţe de mac, ca să alunge seceta, făină, ca să fie roade bogate, zahăr, pentru vitele bolnave, sare, ca să fie belşug în casă. Apoi, aduc cu mare grijă Sfânta Lumină în casele lor. Despre lumânările cu care au luat lumina în noaptea de Înviere se spune că au puteri tămăduitoare. Credincioşii o aduc aprinsă acasă şi o reaprind ori de câte ori cineva are o boală grea, un necaz ori o supărare mare. în prima zi de Paşti, toţi cei adunaţi în jurul mesei primesc mai întâi o linguriţă de vin şi pâine care au fost sfinţite la biserică. În zilele următoare, se merge la horă în mijlocul satelor sau în faţa bisericilor.

Stropitul, ritual nelipsit, în Ardeal

Cel mai cunoscut ritual de fertilitate şi purificare, de Paşte, în Transilvania, este stropitul. Tinerii neînsuraţi merg pe la casele în care se găsesc fete de măritat şi le stropesc cu parfum. Există credinţa potrivit căreia aceia care nu le deschid vor avea ghinion pe parcursul întregului an. Un alt obicei este păstrat de tinerii din Ardeal în Sâmbăta Mare, când împodobesc brazi cu panglici colorate şi le duc, pe furiş, la porţile tinerelor nemăritate, care pândesc la ferestre, să vadă cine le curtează. Cu cât fetele sunt mai frumoase, cu atât mai mulţi peţitori şi mai mulţi brazi au la poartă.

În Dobrogea, se dau de pomană cocoşi albi, de Înviere

În ciuda îndelungatei stăpâniri otomane, dobrogenii şi-au păstrat tradiţiile. În noaptea de Înviere, cei care au morţi în familie dau de pomană câte un cocoş alb pentru fiecare suflet drag. Păsările se aduc preotului duhovnic, alături de un pomelnic, dascălilor şi săracilor. De la masa pascală de a doua zi, la care este neapărat să se adune toată familia, nu lipsesc peştele şi brânza sfinţite la biserică, pentru ca mesenii să aibă tenul alb şi să treacă prin anul acela uşor, ca peştele prin apă. Se ciocnesc mai întâi ouăle roşii, apoi cele vopsite în culori diverse, care simbolizează renaşterea naturii şi diversitatea cromatică a acesteia.

Ştiai că...

...ortodocşii care locuiesc pe insula Corfu, din Grecia, au o tradiţie neobişnuită de Paşti? Ei aruncă de la ferestre oale sau diverse alte vase din lut ca să alunge ghinionul şi să atragă rodnicia recoltelor.

@shutterstock