Cum să ţii postul Paştelui ca la carte. Când trebuie să renunţi?
Postul Paştelui este cel mai lung şi restrictiv din an, iar în 2021 durează până în 1 mai. Cu excepţia unor zile în care sunt dezlegări la peşte, cei care aleg să ţină postul trebuie să respecte câteva reguli şi recomadări pentru a încheia cu bine această perioadă de restricţii alimentare.
Postul Mare, aşa cum îl numesc ortodocşii, durează 40 de zile şi este o provocare pentru cei care doresc să-l ţină. Presupune atât restricţii pe plan spiritual, cât mai ales cumpătare şi "antrenament" pe plan fizic. Chiar şi cei obişnuiţi cu restricţiile alimentare pot avea probleme, iar unele categorii de persoane ar trebui să evite un post atât de lung: copiii şi adolescenţii, bolnavii cronic, femeile însărcinate sau care alăptează.
În plus, un set de analize la început reprezintă un bun indicator al sănătăţii tale şi, în funcţie de rezultate, medicul te-ar putea sfătui ce să faci. Dacă, totuşi, decizi să ţii postul Paştelui, e bine să respecţi câteva reguli şi recomandări pentru ca lucrurile să se desfăşoare normal.
Spre deosebire de Postul Crăciunului, al doilea ca lungime, postul Paştelui are avantajul că în pieţe încep să apară trufandalele de primăvară, care constituie o sursă excelentă de vitamine şi minerale: spanac, leurdă, urzici, ştevie, lobodă, ceapă şi usturoi verde, măcriş. Toate acestea nu numai că sunt gustoase, dar şi foarte sănătoase.
Consumul de carbbohidraţi creşte în cazul unei persoane care posteşte, de aceea există riscul ca la finalul acestei perioade să ai câteva kilograme în plus. De aceea, evită carbohidraţii simpli, nesănătoşi, din dulciuri, pâine albă, paste şi produse de patiserie. Înlocuieşte-i cu carbohidraţi complecşi, cu eliberare lentă (din cereale integrale, linte, fasole, năut, mazăre, quinoa, hrişcă, orez brun), care vor păstra mai mult timp senzaţia de saţietate. Este bine să-i consumi la micul dejun şi la prânz, nu la cină.
Proteinele sunt foarte importante şi ele, însă vei fi privat de cele de origine animală din carne, lactate şi ouă. Le poţi înlocui încluzând în meniul tău leguminoase precum fasole, năut, linte sau alimente precum ciupercile.
Hidratatea este importantă în orice zi din viaţă, însă cu atât mai mult într-o perioadă de restricţii alimentare. Apa şi ceaiul neînducit sunt aliaţii tăi, dar sucurile nu sunt recomandate. Deshidratarea, chiar şi într-o formă uşoară, duce la oboseală, migrene, anxietate. Dacă senzaţia de foame apare la scurt timp după ce ai mâncat, este un semn că eşti deshidratat.
Dacă nu te simţi în cea mai bună formă, poate fi necesar să-ţi completezi dieta cu suplimente alimentare de vitamine şi minerale, dar numai recomandate de un specialist. Iar dacă te simţi în continuare slăbit şi lipsit de energie, ascultă-ţi organismul şi renunţă la post.
FOTO Shutterstock
