Ce să nu faci în ziua praznicului Sfântului Ilie şi superstiţii legate de furtunile din această zi

1 shutterstock 1666338769 jpg jpeg

La fiecare 20 iulie, întreaga creştinătate sărbătoreşte pe unul dintre cei mai mari profeţi şi făcători de minuni, Sfântul Ilie Tesviteanul. În preajma marelui praznic, în popor, se respectă o serie de obiceiuri şi tradiţii străvechi.

Marele proroc Ilie este cunoscut ca sfântul care aduce ploaia şi-i dojeneşte pe cei care se îndepărtează de la dreapta credinţă creştină. La finalul vieţii sale, nu a trecut prin moarte, ci a fost înalţat la cer într-un car de foc, ca răspuns al Domnului la modul în care a vieţuit, departe de patimi, refuzând facerea de rău şi idolatria. Stă scris în „Vechiul Testament“, în „Cartea întâia a Regilor“, că prorocul Ilie, numit şi Tesviteanul, căci se trăgea din cetatea Tesba Galaadului, a venit în faţa regelui Ahab al Israelului. Influenţat de soţia păgână, Izabela, Ahab introdusese cultul idolului Baal, iar prorocul l-a ameninţat: „Viu este Domnul Dumnezeul lui Israel, înaintea Căruia slujesc eu; în aceşti ani nu va fi ploaie!“. De atunci sărbătoarea lui este legată de obiceiuri de care depind bogăţia viitoarelor recolte şi alungarea secetei.

Sunt evitate treburile casnice în această zi

Ca orice zi de mare sărbătoare, şi ziua de 20 iulie în care este pomenit Sfântul Ilie, se păstrează în rugăciune şi fără a face treburile casei. Se spune că aceia care nu respectă această zi sunt pedepsiţi cu furtuni şi grindină. În unele zone, există chiar şi interdicţia de a se aprinde focul în vatră, pentru gătitul diverselor mâncăruri, de aceea toate bucatele se preparau în ajunul sărbătorii. Cum Sfântul Ilie este şi ocrotitorul recoltelor, în această zi, ogoarele se stropesc cu aghiasmă, pentru a aduce rod bogat. În unele regiuni, se mai păstrează tradiţia recoltării mierii, cunoscută sub numele de retezatul stupilor. Ritualul atrage prosperitatea în casele apicultorilor şi le apără stupii de mană.

Nu se mănâncă mere pe 20 iulie

stanga
dreapta
2 macheta cu insert jpg jpeg

În unele zone ale ţării, se obişnuieşte ca, în dimineaţa praznicului, să se culeagă cele mai bune plante de leac, în special busuiocul. Înainte de a le aşeza la uscat, femeile le duc la biserică pentru a fi sfinţite. O parte din plantele sfinţite o pun pe foc la întoarcerea acasă, iar cenuşa obţinută o folosesc pentru diverse leacuri.  Tot pe 20 iulie, femeile duc la Sfânta Liturghie de dimineaţă coşuri cu mere, tot spre sfinţire. Se credea că, în acest mod, acestea vor deveni mere de aur pe lumea cealaltă. În satele din Bărăgan, oamenii încă respectă aceste obiceiuri care s-au înrădăcinat din moşi strămoşi. În trecut, se spunea că nu este permis să se mănânce mere, fructele sfântului, şi nici nu trebuie ca aceste fructe să se lovească unul de altul, altfel se va abate grindina în acea zonă.

Superstiţii legate de furtunile de Sfântul Ilie

Dacă tună şi fulgeră în ziua marelui praznic, se spune că trebuie să-ţi faci semnul crucii, pentru că Dumnezeu i-a dat voie Sfântului Ilie să lovească orice pentru a doborî demonii, mai puţin crucea. De asemenea, uşile şi ferestrele casei trebuie să fie bine închise, pentru a nu intra în casă vreun spirit necurat fugărit de Sfântul Ilie. Mai mult, nu trebuie să te adăposteşti sub un carpen, întrucât se crede că în acest copac preferă să se ascundă dracii înfricoşaţi de Sfântul Ilie. Tunetele auzite în această zi anunţă că alunele şi merele vor fi viermănoase, iar dacă plouă, atunci ploaia este posibil să continue 20 de zile la rând.

@shutterstock