Modul în care karma îţi influenţează viaţa
Karma - în hinduism şi budism - se referă la suma acţiunilor unei persoane în prezent şi la starea anterioară a existenţei, văzută ca determinând soarta ei în viitoarele existenţe. Neoficial, karma se referă la norocul sau ghinionul pe care-l are un om, văzută ca un rezultat al acţiunilor.
Karma - semnificaţie tradiţională
Definiţia istorică a karmei se bazează pe intenţie. Extras din credinţele vechi, karma se referă la natura adevăratelor noastre intenţii. Acestea sunt acte pe care le facem în momentul prezent al vieţii noastre. Tradus, karma este "intenţia". Pentru a înţelege mai bine acest sens, se crede că pentru fiecare acţiune pe care o avem/facem, motivaţia are întotdeauna două componente distincte.
Primul este "comportamentul nostru gol" de a face efectiv actul, în timp ce al doilea rând se referă la intenţiile noastre din spatele acestui comportament. Definiţia comportamentului gol în acest sens ar include orice tip de mişcare fizică, ceea ce spunem sau care sunt gândurile noastre. Ce formează caracterul nostru, nu este acţiunea comportamentului gol în sine, ci mai degrabă intenţia noastră de a efectua acea acţiune. Astfel, intenţia devine karma.
Tipuri de intenţie:
Există mai multe intenţii care motivează acţiunea, iar acestea sunt:
- bunătate sau furie
- compasiune sau cruzime
- generozitate sau lăcomie
Intenţiile care se bazează pe bunătate, compasiune sau generozitate sunt toate acţiuni non-dăunătoare şi, de obicei, pozitive, care pot ameliora suferinţa. Celelalte acţiuni, care sunt furia, cruzimea şi lăcomia, sunt toate intenţii care pot provoca sau pot fi dăunătoare pentru cineva. Se spune că intenţia ar putea fi bazată pe bunăvoinţă completă. Sau intenţia ar putea fi complet nedorită.
Intenţiile ne definesc caracterul
Această definiţie a karmei ajută în dezvoltarea noastră ca oameni, dacă ne hotărâm să acţionăm asupra intenţiilor noastre non-dăunătoare. Ceea ce facem este să ne predispunem şi să ne condiţionăm, să acţionăm din nou în acelaşi fel. Aşadar, odată ce planificăm această sămânţă comportamentală, în cele din urmă devine un obicei.
Pe de altă parte, dacă ne desfăşurăm în mod constant acţiunile noastre în ceea ce priveşte intenţiile dăunătoare, ne predispunem, de asemenea, să acţionăm în acelaşi fel în viitor, făcând-o mult mai probabil un comportament dăunător.
Înclinaţia este definită ca o dorinţă sau tendinţă a persoanelor, de a acţiona în mod consecvent într-un anumit mod. Karma devine în cele din urmă totul despre înclinaţie. De fiecare dată când intenţia noastră se întâmplă să fie rău intenţionată, de exemplu, atunci înclinaţia noastră viitoare de a răspunde în acelaşi fel, cu aceiaşi rea intenţie, se va întâmpla, probabil, de nenumărate ori.
Dezvoltarea înclinaţiei noastre
Practicând arta mindfulness ne ajută, deoarece ne face să fim mai conştienţi de tendinţele noastre atunci când reacţionăm. Apoi, în loc să reacţionăm doar la impuls, putem să examinăm intenţiile noastre exacte, înainte de a decide să facem acţiunea pe care o intenţionăm. Astfel, atunci când intenţionăm să nu facem rău, karma o face, adică suntem buni sau devenim amabili, generoşi şi plini de compasiune şi invers.
