Moşii de vară. Datini care se păstrează în Sâmbăta morţilor şi ce e INTERZIS să faci în această zi
Cei care au trecut la Domnul sunt pomeniţi la Moşii de vară sau Sâmbăta morţilor, cu o zi înaintea sărbătorii Cincizecimii sau a Rusaliilor. Astăzi, 19 iunie, vor avea loc slujbe de pomenire în toate bisericile, pentru sufletele celor adormiţi.
Praznicul Moşilor de vară este rânduit în sâmbăta care precedă marea sărbătoare a Pogorârii Duhului Sfânt, numită şi Duminica Rusaliilor. La 50 de zile de la Sfintele Paşti, Moşii de cireşe sau de Rusalii prilejuiesc slujbe de pomenire a celor care au trecut la Domnul. Odată cu acest praznic, se încheie sărbătorile pascale. O credinţă străveche spune că sufletele lor au fost libere în cele 50 de zile scurse de la Învierea Mântuitorului, iar acum se reîntorc în lumea lor. În sâmbăta Moşilor de vară, aceste suflete se întristează din cauza faptului că trebuie să-i părăsească pe cei dragi lor. De aceea, în această zi, sunt pomeniţi cei care au trecut la cele veşnice şi se împart, ca nişte ofrande, bucate şi vase de lut. În anul bisericesc, acesta este al doilea prilej, după Moşii de iarnă, de a-i pomeni pe cei adormiţi cărora nu li s-au făcut slujbele rânduite sau pe care i-a prins sfârşitul fără a se spovedi şi împărtăşi, fără lumânare. Pentru cei care au trecut în nefiinţă în urmă cu mai puţin de un an se fac un pomelnic şi colivă separate.
Datini care se păstrează în Sâmbăta morţilor
La Moşii de vară se împart ulcele cu lapte, vin sau apă, precum şi vase de lut, numite „moşoaice‟. În aceste vase se pun ciorbe, mămăligă cu ouă, caş sau plăcinte. Bucatele se sfinţesc în timpul slujbei speciale ţinute la biserică şi se împart celor sărmani sau cunoscuţilor, alături de crenguţe de nuc sau tei, care sunt simbolurile limbilor de foc ale puterii Sfântului Duh pogorâte asupra Apostolilor lui Hristos. De altfel, o crenguţă cu flori de tei era aruncată din pragul casei, în curte, pentru a alunga necazurile sau paguba adusă de furtunile de peste an. Se spune că, la Moşii de vară, cei care au trecut la Domnul merg în aşa-zisa Vale cu Dor, unde găseşte bunătăţile date de pomană de cei dragi, iar aceia care nu le găsesc se întorc întristaţi în lumea de dincolo. Tot în amintirea lor, în Sâmbăta Morţilor, se obişnuieşte să se cureţe mormintele şi să fie împodobite cu crengi de nuc ori flori de tei.
Ce e interzis să faci în această zi
Pentru că în această zi se dă de pomană în numele celor adormiţi, nu se spală haine şi nu se face curăţenie ori alte treburi în casă. În trecut, femeile aveau grijă să nu toarcă şi să nu tricoteze, altfel, se credea că toţi colacii pe care i-au împărţit nu vor ajunge la cei dragi pe care i-au pomenit. Potrivit unei credinţe vechi, cele care dereticau la Moşii de vară riscau să le amorţească mâinile. Ziua se păstra în rugăciune, pentru ca toţi ai casei să rămână sănătoşi şi să aibă spor tot anul. Toţi aveau grijă ca în această zi să nu treacă printr-o răscruce de drumuri, într-un loc singuratic sau pe la o fântână, pentru că se zicea că pe acolo trec duhuri rele şi le aduc necazuri.
Ritualuri diferite, de la o regiune la alta
În unele zone ale ţării sunt împărţite săracilor, la cimitir, vase noi umplute cu păsat făcut din mălai fiert în lapte. Este un obicei care se ţine în unele localităţi din Prahova, unde păsatul se face mai tare, se feliază şi se dă de pomană pe frunze de nuc. În Ardeal, se împart colaci şi fructe, iar, în Moldova, plăcinte, orez cu lapte, cireşe şi vin. Pe de altă parte, argeşenii întind mese mari la care se adună rudele şi vecinii, nu înainte de a da celor săraci colivă, colaci, ulcele cu vine sau cu lapte, bucate diverse, cireşe.
@shutterstock
