Obiceiuri de Înălţarea Domnului
Pe lângă semnificaţia religioasă a acestui praznic, ridicarea la cer e prilej de pomenire a eroilor neamului şi de îmbunare a spiritelor morţilor. E şi un prilej de ritualuri vechi, în care duhurile necurate se alungă cu leuştean şi ramuri de alun.
În ziua de joi a celei de-a şasea săptămâni de la sărbătoarea Paştilor prăznuim Înălţarea Domnului la cer. După ce timp de 40 zile a petrecut alături de ucenicii săi, Hristos cel înviat s-a ridicat la cer, promiţându-le ucenicilor că le va trimite un mângâietor, Duhul Adevărului, care să îi ţină locul după plecarea Sa. În afară de refacerea unităţii cu Tatăl, înălţarea la cer mai are o semnificaţie - e necesară pentru trimiterea celei de a treia persoane a Treimii, Duhul Sfânt.
Se sfinţesc recoltele
În biserici se oficiază Sfânta Liturghie, urmată de o slujbă de pomenire pentru toţi eroii români căzuţi pe câmpul de luptă. Credincioşii se salută cu „Hristos s-a-nălţat!“ În Banat sau în Ţara Haţegului, în unele sate are loc petrecerea câmpenească numită nedeie. Participă toţi sătenii, precum şi rudele lor plecate prin alte părţi. După slujbă, are loc o procesiune pe câmp, pentru sfinţirea recoltelor. Bisericile şi casele se împodobesc cu flori şi spice verzi de grâu.
Leuştean la porţi şi ferestre
Gospodinele înroşesc ouă şi anină leuştean la porţi şi ferestre, ca să apere gospodăriile de rele. Se crede că, odată cu Domnul, se înalţă la cer şi sufletele celor adormiţi de la Săptămâna Luminată încolo, existând pericolul ca unii să rătăcească drumul. De aceea, se organizează Moşii de Ispas, când se dau de pomană bucate pentru sufletele celor duşi, sau se fac vrăji şi descântece ca să nu se întoarcă şi să devină strigoi. Are loc şi curăţirea şi împodobirea mormintelor cu flori, frunze şi ramuri de paltin.
Gesturi şi ritualuri magice
În noaptea şi de ziua Inălţării au loc unele practici de apărare contra duhurilor rele: culegerea şi sfinţirea florilor, frunzelor şi ramurilor de alun, nuc, paltin, lovirea vitelor şi oamenilor cu leuştean. Se crede că paltinul, nucul, alunul şi leuşteanul au puteri vindecătoare şi magice dacă sunt culese în ziua praznicului. În Ardeal şi Argeş, fetele şi flăcăii merg noaptea, în ajunul sărbătorii, în alunişuri, ca să culeagă flori de alun, care au puteri magice, aducând spor în gospodărie, dragoste şi armonie în familii.
... sărbătoarea Inălţării se numeşte in popor Ispas? Acesta era un cioban care, ascuns pe după pietre, a urmărit evenimentul şi apoi a povestit alor săi cele întâmplate.
... pe muntele Eleonului, de unde Hristos S-a înălţat la cer, există o vestită biserică? În lăcaşul numit Eleona, înălţarea se prăznuieşte cu mare fast.
