Obiceiuri de Lăsata Secului
Ceva mai devreme în acest an, Postul Paştelui începe cu săptămâna lăsatului sec de carne, de la 19 februarie. Este urmată de Lăsata Secului de brânză şi de o lună şi jumătate în care toţi creştinii au prilejul să se primenească pentru marea sărbătoare a Învierii Domnului din 16 aprilie.
Postul Sfintelor Paşte este singurul din anul bisericesc care are două perioade de pregătire,numite Lăsata Secului,la distanţă de o săptămână una de alta. La lăsatul sec de carne,se renunţă la acest aliment,iar din duminica Lăsatului sec de brânză,nu se mai mănâncă nici brânzeturi,nici lactate.
Este necesară o perioadă pregătitoare,deoarece urmează un post mai aspru decât celelalate,în care sunt premise doar câteva zile de dezlegare la peşte:pe 22 şi pe 24 februarie,apoi pe 25 martie,de Buna Vestire şi pe 9 aprilie,la Florii (sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim). În tradiţia populară,Lăsata Secului reprezintă o înnoire a sufletului şi o trecere către noul An Agrar,însoţită de o serie de ritualuri şi tradiţii.
Datini la Priveghiul cel Mare
Duminica Lăsatului sec de carne este numită şi Ziua Înfricoşătoarei Judecăţi. Este o dată la care credincioşii au prilej să-şi amintească de momentul judecăţii lui Dumnezeu,pentru care trebuie să-şi primenească sufletul prin rugăciune şi post.
Începând cu această săptâmână,denumită „Săptămâna Albă“,„Săptămâna brânzei“ sau „Săptămâna Nebunilor“,nu se mai mănâncă deloc carne,cu excepţia dezlegărilor la peşte,până la sărbătoarea Învierii Domnului. De asemenea,nu se dau de pomană mâncăruri cu carne. În sâmbăta sau în duminica Lăsatului sec de carne se ţine Priveghiul cel Mare.
Se aprind focuri pe dealuri,se cântă,se joacă,se adună toată familia laolaltă şi se ţin ospeţe. Un obicei aşteptat cu drag de copii este Baterea Halviţei. O halviţă este legată cu o sfoară şi trecută prin faţa tinerilor care,cu mâinile legate la spate,încearcă să muşte din ea.
Se renunţă la certuri şi clevetiri
Postul Paştelui a fost rânduit ca o perioadă de reculegere şi de regăsire spirituală înaintea celui mai mare praznic al Bisericii,care aminteşte de Patimile Fiului lui Dumnezeu. Începând cu prima zi din Postul Paştelui,este bine să te dedici curăţirii sufleteşti.
Ajunul Postului sau Lăsata Secului este un îndemn la reînnoirea vieţii prin renunţarea la mâncarea „de dulce“,prin iertarea greşelilor aproapelui,prin înfrânarea poftelor de orice fel şi prin depărtarea de tot ceea ce întinează sufletul:clevetiri,mânie,minciuni.
Duminica Iertării
Ultima etapă înaintea postului este Duminica Lăsatului Sec de brânză,care oferă încă un moment de meditaţie. Numită şi Izgonirea lui Adam din Rai,această duminică aduce aminte tuturor că omul a fost creat pentru Rai,adică pentru cunoaşterea lui Dumnezeu.
Păcatul l-a îndepărtat de Rai,dar postul îl poate reîntoarce. Prin jertfa Sa,Mântuitorul deschide tuturor uşa paradisului. De aici şi un alt nume dat aceastei zile,Duminica Iertării. Este momentul ca toţi să ceară iertare celor pe care ştiu că i-au supărat cu ceva- îndeosebi rudelor,naşilor,părinţilor.
Ştiai că…
…În seara Duminicii Lăsatului Sec de brânză se ţine Vergelul? Este o petrecere la care are loc aşa-numitul ceremonial al Mascaţilor,un schimb de replici răutăcioase între fetele bătrâne şi băieţii rămaşi holtei.
…în Joia Furnicilor din Săptămâna albă,femeile fac turte din făină,unse cu unt sau brânză,şi le pun pe muşuroaiele furnicilor? Prin acest obicei,gospodinele alungă pagubele pe care le-ar putea aduce furnicile în vara următoare.
…în sâmbăta Lăsatului sec de brânză,Biserica îi pomeneşte pe toţi sfinţii cunoscuţi prin puterea de a ţine posturi îndelungate,care slujesc drept model pentru toţi creştinii?
Sursă foto:AH
