Obiceiuri de Sântămărie, ca să-ţi meargă bine

Sărbătoarea naşterii Maicii Domnului, la 8 septembrie, cunoscută în popor şi sub numele de Sântămărie Mică, este prima din anul nou bisericesc. Pentru ca necazurile să-i ocolească pe cei dragi, creştinii respectă câteva obiceiuri din moşi-strămoşi.

Părinţii Fecioarei Maria, Ioachim şi Ana, erau urmaşi ai regelui David. În acea vreme, evreii care nu aveau copii erau batjocoriţi de cei din jur şi li se interzicea să aducă jertfe la Templu. Tatăl Mariei s-a mâhnit şi s-a retras în pustiu, rugându-se pentru a fi binecuvântat cu un urmaş. La rândul ei, mama Mariei i-a promis lui Dumnezeu că, dacă va avea un copil, îl va da în slujba bisericii. Rugăciunile le-au fost ascultate, iar arhanghelul Gavriil i–a anunţat că vor deveni părinţi.

Zi de rugăciune

Maica Domnului este ocrotitoarea viitoarelor mame sau a celor care-şi doresc să aibă copii. Se spune că, în această zi, rugăciunile au o putere mai mare, iar dorinţele vor fi mai repede ascultate. De asemenea, şi femeile gravide ar trebui să se roage Fecioarei pentru ca naşterea să fie mai uşoară. Fetele nemăritate pot să se închine în această zi Maicii Domnului pentru a-şi găsi ursitul.

Marchează începutul toamnei

În tradiţia populară, sărbătoarea naşterii Maicii Domnului reprezintă hotarul dintre vară şi toamnă. Din această zi, vremea devine din ce în ce mai rece, şerpii şi gândacii se ascund sub pământ, iar rândunelele îşi iau zborul spre ţările calde. Se mai spune că, după data de 8 septembrie, plantele medicinale îşi pierd proprietăţile de leac.

Focul atrage ghinionul

În ziua naşterii Fecioarei, este bine ca singura flacără care arde în casă să fie cea a unei candele. Aceasta trebuie să fie aprinsă întreaga zi şi să fie aşezată în faţa unei icoane care o înfăţişează pe Maica Domnului. Astfel sunt alungate spiritele rele din casă. Nu trebuie uitaţi nici cei plecaţi dintre noi. În trecut, gospodinele duceau la biserică, pentru a fi sfinţite, coşuri pline cu primele fructe ale toamnei. Mai apoi, acestea erau împărţite sărmanilor, în speranţa că păcatele celor decedaţi vor fi iertate, iar ei îşi vor găsi odihna veşnică. În casă nu se prinde focul, nu se găteşte şi nu se fac niciun fel de treburi. În caz contrar, necazurile se abat asupra gospodăriei.

Între Sântămării

La hotarul dintre vară la toamnă, calendarul popular păstrează amintirea unui străvechi început de an. Peste momentul morţii şi renaşterii zeităţii originare, Zeiţa Mamă, părinţii bisericii creştine au suprapus moartea (Adormirea) şi naşterea Fecioarei Maria. Preluând modelul păgân, biserica prăznuieşte mai întâi Sântămăria Mare (pe 15 august) şi mai apoi Sântămăria Mică (8 septembrie). Interesant e că românii întâmpină cu mai mare bucurie celebrarea morţii, şi nu cea a naşterii. Importanţa calendaristică a Sântămăriei Mari este subliniată de postul de două săptămâni care o precede, de pelerinajele organizate la mănăstirile cu acelaşi hram, de deschiderea sezonului de nunţi şi a iarmaroacelor de toamnă. Perioada dintre 15 august şi 8 septembrie, numită Între Sântămării, este considerată un timp optim pentru semănăturile de toamnă.

Ştiai că...

... tradiţia spune că cei care vor mânca pe 8 septembrie bucate gătite la foc vor atrage boli care-i desfigurează?

... în Malta, la această dată, se celebrează „Maica Domnului a victoriilor“? Pe 8 septembrie 1565, cavalerii ordinului Sfântului Ioan al Ierusalimului i-au înfrânt pe turci, după ce insula a fost asediată timp de 4 luni.

... în ţările din nordul Europei se organizează, în cinstea Fecioarei Maria, festivaluri ale recoltei? Ele sunt un prilej de mulţumire pentru grânele îmbelşugate şi un mijloc de îmbunare pentru protecţia viitoarelor recolte.