9 martie, Mucenicii și dezlegarea la ulei și vin. Ce semnificație au dezlegările în Postul Mare
Cel mai aspru dintre posturile de peste an, Postul Paştelui are şi câteva zile de dezlegări pentru slăbiciunea trupului omenesc şi pentru cinstirea zilelor în care au loc mari sărbători.
Zilele de post în care se oferă dezlegare la untdelemn şi vin sunt acelea în care poţi găti cu ulei şi vine sau poţi bea după masă un pahar de vin, dacă doreşti. Dezlegarea se face numai în anumite zile, precum fiecare sâmbătă şi duminică din timpul Postului Paştelui, după Sfânta Liturghie, la praznicul sfinţilor 40 de Mucenici, pe 9 martie, La Buna-Vestire, pe 25 martie, dar numai dacă este în joia, vinerea sau sâmbăta din Săptămâna Patimilor, deci nu şi anul acesta, când cade sâmbătă, şi se face numai dezlegare la peşte.
Peste an, se mai permite să găteşti cu ulei şi vin sau să bei vin pe 24 februarie, când este prăznuită Aflarea capului Sfântului Ioan Botezătorul, şi în timpul Postului Crăciunului, pe 23 şi 30 noiembrie, precum şi în zilele de 4, 5, 6, 9, 16 şi 20 decembrie, dacă sunt luni, miercuri sau vineri, la mari sărbători.
De ce nu se permite uleiul şi vinul în post?
Printre alimentele pe care toţi le ştim că trebuie excluse din dietă în timpul postului se numără uleiul şi vinul. Puţini ţin cont de interdicţia de a le consuma atunci când postesc pe motiv că şi acestea sunt de origine vegetală. Preotul Andrei Atudori a explicat de ce s-a impus regula excluderii acestora într-un răspuns oferit pe Doxologia.ro: „Uleiul este un produs vegetal, însă postul fără ulei nu are legătură cu proveniența uleiului, ci cu faptul că a mânca mâncare gătită fără ulei este o nevoință mai mare. În general, mâncarea gătită cu ulei este mai gustoasă decât cea fără ulei.
Părinții monahi și unii mireni adaugă această nevoință de a mânca fără ulei în timpul postului, pentru a nu-și îndulci simțurile cu gustul bun al mâncării. Adică, pentru a nu face din mâncare o plăcere în sine, ci a o folosi numai cu scopul de a susține funcțiile organismului și atât‟.
Ce trebuie să ştii despre Postul Mare
Anul acesta, Postul Mare a început la 20 februarie şi se va încheia pe 16 aprilie, când va fi celebrată Învierea Domnului. Se ţine în amintirea jertfei Mântuitorului şi a Învierii Lui, dar şi a postului de 40 de zile pe care Iisus l-a ţinut înainte de ispitirea de pe Muntele Carantaniei. De-a lungul acestor şapte săptămâni, nu sunt permise nunţile, botezurile, petrecerile, nu se cântă, nu se dansează.
Te mai poate interesa și Cum eliminați petele de vin roșu de pe haine și alte țesături
Cine are putere, poate ţine post negru în fiecare miercuri şi vineri, iar în primele două zile din post şi în ultima săptămână, Săptămâna Patimilor, poate mânca doar pâine şi apă, o dată în zi, seara. În celelalte zile de post obişnuit, se renunţă la brânzeturi, lactate, carne, iar în Ajunul Învierii Domnului, se ţine post până seara, când se poate mânca covrigi, fructe, grâu fiert îndulcit cu miere.
Info
Canoanele bisericeşti oferă dezlegare la post copiilor până la şapte ani, căci ei sunt curaţi la suflet, femeilor însărcinate, pentru întărirea şi sănătatea pruncilor, precum şi bolnavilor.
Postul nu presupune doar renunţări alimentare
Pe lângă postul de cele ale gurii (carne, ouă, lactate, brânzeturi), este esenţial să te îngrijeşti şi de suflet, prin rugăciune, prin grija faţă de aproapele, prin împăcare cu toţi cunoscuţii. Cum postul nu înseamnă doar renunţare la alimente de origine animală, cei care îl ţin, dar şi cei care au dezlegare este nevoie să fie cumpătaţi în toate, să se roage mai mult şi să facă fapte bune prin milostenii, iertarea celor care i-au supărat, evitarea supărărilor, certurilor, renunţarea la micile plăceri. Toate sunt menite să amintească de patimile Mântuitorului.
@shutterstock
