Sfântul Andrei, protector al românilor

La finalul ultimei luni de toamnă, întreaga creştinătate îl prăznuieşte pe Sfântul Andrei, cel dintâi chemat la apostolie de Hristos şi cel care a propovăduit creştinismul populaţiilor din zona Dobrogei.

A vestit Evanghelia

Atât Sfântul Andrei,cât şi fratele său,Simon Petru,erau iudei de neam,fiii unui pescar pe nume Iona. Acest fapt nu i-a oprit ca,atunci când L-au întâlnit pe Sfântul Ioan Botezătorul,să-L însoţească în pustiul Iordanului şi să petreacă mult timp ascultându-I predicile. De la El au auzit şi au crezut că Fiul lui Dumnezeu va veni. Se trăgeau amândoi din Betsaida,o localitate din provincia Galilea,în nordul Ţării Sfinte.

Au fost de faţă la botezul lui Hristos şi,imediat după acel moment,Sfântul Andrei şi-a dorit foarte mult să-L cunoască şi să-L urmeze pe Mântuitor. Nu peste mult timp,Iisus l-a chemat la apostolie,alături de fratele lui:„Veniţi după Mine şi vă voi face pescari de oameni. Iar ei,îndată lăsând mrejele,au mers după El“. („Sfânta Evanghelie după Matei“ 4,19-20). Sfântul Andrei a fost martor al minunilor săvârşite de Hristos şi a deprins învăţăturile Sale.

Nu s-a lepădat de Hristos

După prinderea şi întemniţarea Mântuitorului,în noaptea în care apostolii s-au despărţit de El,aceştia au avut de înfruntat o grea încercare. Sfântul Apostol Andrei s-a numărat printre cei care n-au renunţat la credinţa în Dumnezeu.

Cu toate că Sfântul Petru s-a temut să mărturisească faptul că este unul dintre ucenicii Săi şi s-a lepădat în trei rânduri de Iisus,Sfântul Andrei a rămas neclintit în credinţă. Dumnezeu l-a răsplătit oferindu-i mai multe daruri:de a vindeca boli,de a dezlega păcatele oamenilor şi de a alunga demonii.

Predicator în Asia Mică şi Dobrogea

După pogorârea Sfântului Duh sau după Cincizecime,Sfântul Andrei a ascultat porunca Domnului de a predica Evanghelia. La început s-a îndreptat către Asia Mică,ajungând apoi pe teritoriul Dobrogei de azi. A îndurat împotriviri,nevoi şi le-a biruit pe toate din dragoste pentru Domnul. La sfârşit s-a întors în Bizantia,apoi în ţinutul Peloponezului.

Crucea în formă de „x“

Lângă Corint,la Patras,Sfântul Andrei a fost prins şi a fost martirizat,fiind răstignit pe o cruce în formă de „x“,căreia astăzi i se şi spune Crucea Sfântului Andrei. Se întâmpla pe 30 noiembrie în anul 67. Atunci,după trecerea Sfântului la Domnul,se spune că a început o furtună extraordinară. Din acest motiv,creştinii obişnuiesc să se roage Sfântului Andrei când se dezlănţuie furtunile şi viscolul.

Icoana de la Dervent

În ziua marelui praznic,mii de pelerini vin cu speranţă la Mănăstirea Dervent. Aici se găsesc două cruci ale ucenicilor Sfântului Andrei,despre care se spune că au crescut în mod miraculos pe locurile unde ei au fost martirizaţi. Mulţi s-au tămăduit aici de boli cu apa din Izvorul Tămăduirii şi cu rugăciuni la icoana Maicii Domnului. De asemena,sute de pelerini se îndreaptă către Mănăstirea „Peştera Sfântului Apostol Andrei“. În grota unde se crede că a trăit sfântul se află o icoană făcătoare de minuni. Tot acolo există şi crucea în formă de X,în interiorul căreia se găseşte o părticică din moaştele sale. Oamenii din zonă mai cred şi în puterea miraculoasă a izvorului din preajma grotei,despre care se spune că a apărut după ce Sfântul Apostol Andrei a lovit cu un toiag în pământ-şi cu apa căruia apostolul îi boteza pe cei ce doreau să-l urmeze pe Hristos.

Rugăciunea Sfântului Andrei

„Cu darul cel dat ţie de la Dumnezeu,întru tot lăudate Andrei,duhurile demonice cu cuvântul se izgonesc,bolile fug,mulţimea patimilor sufleteşti se îndepărtează de la cei bolnavi;pentru aceasta cântăm lui Dumnezeu:Aliluia!“(fragment din „Acatistul Sfântului Apostol Andrei,cel Întâi Chemat“)

Ştiai că...

...în anul 1997,Biserica Ortodoxă Română l-a proclamat pe Sfântul Apostol Andrei Ocrotitor al României? Ziua de 30 noiembrie a devenit sărbătoare bisericească naţională 4 ani mai târziu.