Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, apărătorii creştinităţii

Împăratul Constantin şi mama sa, Elena, sunt prăznuiţi de către ortodocşi şi greco-catolici, în fiecare an, pe 21 mai. Această sărbătoare este legată de taina şi de puterea Sfintei Cruci – cel mai răspândit şi cel mai vechi simbol al creştinismului.

Sub influenţa Sfintei Împărătese Elena, o creştină cu frică de Dumnezeu, fiul, Constantin, a devenit un slujitor devotat Mântuitorului. După ce a ajuns la conducerea Imperiului Roman, Împăratul Constantin cel Mare a pus capăt prigonirii şi martirizării creştinilor, prin publicarea Edictului de la Milan, în anul 313. În această perioadă, au avut loc două mari minuni: apariţia unei cruci luminoase pe cer, înaintea unei lupte la care a participat Constantin cel Mare şi găsirea Crucii, pe care s-a jertfit Iisus, de către Sfânta Împărăteasă Elena. 

A învins prin Sfânta Cruce

În secolul al IV-lea, Constantin cel Mare era împărat peste Galia şi Britania, iar Maxenţiu, un mare duşman al creştinismului, ajunsese conducător al Romei. Prin urmare, între cei doi împăraţi s-a iscat un război. În drum spre câmpul de bătălie, Împăratul Constantin s-a rugat Domnului pentru victorie. Drept răspuns, Mântuitorul i-a trimit pe cer, la amiază, o cruce strălucitoare, deasupra căreia scria ,,Prin acest semn vei învinge“. A doua zi, la porunca lui Constantin, pe toate steagurile a fost cusut semnul crucii, iar ostaşii l-au aplicat pe coifurile şi pe scuturile lor. Astfel, Împăratul Constantin l-a biruit pe împăratul Maxenţiu şi a luat în stăpânire tot Imperiul Roman. Drept mulţumire lui Dumnezeu, mama sa, Elena, i-a ajutat pe cei necăjiţi şi neputincioşi, înălţând mai multe lăcaşuri sfinte.

Vindecarea miraculoasă a Împăratului

După câştigarea puterii supreme, la câteva zile după Paştele din anul 337, Constantin cel Mare s-a îmbolnăvit de lepră. Împăratul a fost sfătuit de slujitorii lui să facă baie în sângele unor prunci, dar a refuzat. Peste un timp, însă, i-au apărut în vis Sfinţii Petru şi Pavel, care l-au îndemnat să se boteze, după o lungă perioadă de post şi de rugăciune. Împăratul Constantin s-a vindecat în urma botezului şi a ridicat o biserică în numele Domnului, unde să fie botezaţi toţi cei care voiau să fie creştini.

Tradiţii şi superstiţii

În această zi de sărbătoare, bărbaţii nu lucrează în câmp, pentru a evita pagubele aduse de păsările cerului, iar femeile tămâie şi stropesc cu aghiasmă, pentru a alunga duhurile rele şi necurate. De asemenea, se spune că în ziua praznicului este bine să aduci în casă trei fire de bujori îmbobociţi, pentru ca voia bună să se adune în familie.