Superstiţii în postul Paştelui
De-a lungul timpului, oamenii au creat o sumedenie de superstiţii legate de acest post. dacă unele sunt tradiţii care se respectă şi acum, altele sunt doar superstiţii transmise din strămoşi, care nu sunt cele mai demne de urmat, oricum.
Iată câteva dintre ele.
Postul Paştelui sau Postul Mare este cel mai lung post de peste an. În această perioadă creştinii-ortodocşi de pretutindeni încearcă să imite postul de 40 de zile ţinut chiar de Mântuitor înainte de propovăduirea Evangheliei. Creştinii au ocazia în fiecare an de a urma exemplul lui Iisus,pentru a câştiga viaţă veşnică alături de cei sfinţi.
Postul înseamnă înfrânare de la tot ce este pământesc,de la tot ce ne face plăcere şi de la multe obiceiuri mai puţin ortodoxe pe care fiecare om le are. În afară de înfrânarea de la alimentele de origine animală,postul mai înseamnă şi înfrânare de la plăcerile trupeşti,de la vorbele urâte,de la minciună,fapte rele,bârfă,îndreptăţire de sine şi tot ce poate aduce înflăcărare unui om.
De-a lungul timpului,oamenii au creat o sumedenie de superstiţii legate de acest post. dacă unele sunt tradiţii care se respectă şi acum,altele sunt doar superstiţii transmise din strămoşi,care nu sunt cele mai demne de urmat,oricum. Iată câteva dintre ele.
Superstiţii în postul Paştelui – prima săptămână de Paşte,plină de superstiţii
Prima luni din post se numeşte „lunea curată”,deoarece în unele zone din ţară în această zi se spală bine toate vasele în care s-a mâncat de dulce şi se duc în pod. În Banat lunea curată se mai numeşte şi Spolocanie,iar bărbaţi şi băieţi aleargă prin sat,îmbrăcaţi în fuste şi glugi şi cu măşti pe faţă,aceştia ating oamenii din sat. Cei care rămân neatinşi se crede că vor fi bolnavi tot anul.
Prima marţi din post este „marţea vaselor” şi începutul Săptămânii Caii lui Sân-Toader. Se spală vasele de dulce,apoi se pune tămâie în ele şi se tămâiază vitele şi stupii pentru rod bogat. Zăpada rămasă se topeşte şi se spală cu ea podeaua casei.
Prima săptămână din post este legată de superstiţii legate de cai,în special de caii lui Sân-Toader,care bântuie în această perioadă. De altfel,exista şi obiceiul alergatului cailor albi şi negri,eveniment ce semnifica lupta dintre zi şi noapte şi schimbarea anotimpului. De aici vine şi expresia “Paştele Cailor”,care în timp a devenit sinonimă cu niciodată.
În Duminica Floriilor se zice că cei ce duc ramurile de salcie sfinţită în această zi şi o pun la tocul uşii,feresc casa de intrarea duhurilor rele. Apoi,cele mai importante zile din post,de care se leagă mai multe superstiţii sunt Joia Mare şi Vinerea Seacă,după cum le sunt denumirile.
Superstiţii în postul Paştelui – zile de sărbătoare cu superstiţii
Săptămâna Patimilor este săptămâna cea mai importantă din post,acum creştinii încep înfrânarea cea mai drastică,dar şi pregătirile pentru marea sărbătoare. Primele zi din această săptămână este permis gospodinelor să facă toate cele de trebuinţă. În Joia Mare sau Joia Neagră se spune că nu este bine să dormi,căci lenea te va urmări pe tot parcursul anului. De altfel,tot în această zi nu este bine ca femeile să coasă,să ţeasă sau să spele rufe. Un personaj mitologic,cunoscut doar de sătenii români,Joimăriţa,umblă după femeile care nu şi-au terminat treburile şi le pedepseşte. Tot ea îi pedepseşte pe bărbaţii leneşi,care nu s-au îngrijit de gospodărie şi care dorm în această zi.
Cea mai importantă zi din Postul Mare este,cu siguranţă,Vinerea Mare sau Vinerea Seacă,Vinerea în care Mântuitorul a fost răstignit. În această zi femeile nu spală,nu torc,nu cos şi nu prepară pâine. Superstiţia legată de prepararea pâinii în Vinerea Mare spune că cea sau cel care va face asta,va orbi. Apoi,Vinerea Seacă vine de la faptul că cel sau cea care pune ceva în pământ în această zi,se va usca sau va fi fără rod. Mai mult,nu este bine să se pună borş,căci superstiţia spune că vine necuratul,se scaldă în el şi se strică.
Tot în Vinerea Mare se ţine post negru,în Moldova,Transilvania şi Bucovina postul negru vindecă guşa şi bolile de piele. Tot în această zi se fac băi de purificare,pentru a pătrunde curat în Sâmbăta Învierii.
Superstiţii în postul Paştelui – ouăle şi lumânarea de Paşte
Despre lumânarea cu care s-a luat Lumina Sfântă,se spune că se păstrează şi se aprinde pe timpul anului în caz de calamitate,necaz,boli,furtună.
Alte superstiţii spun că nu e bine să se dea de pomană ouă încondeiate,căci pe acelea nu le primeşte Dumnezeu. Cei care ciocnesc ouă de Paşte,se crede că se vor întâlni pe lumea cealaltă. Cel ce sparge oul are dreptul să îl ia. Dacă cel căruia i s-a spart oul nu vrea să-l dea,acesta va mânca oul stricat pe lumea cealaltă.
De Paşte,lumea se înnoieşte,fetele îşi ţes haine noi,fiind mai mult o dovadă de fală,decât o superstiţie legată de necesitatea înnoirii. De aici vine şi vorba „Crăciunu’ sătulu’ şi Paştele fudulu’”.