Ce simbolizează cărţile de joc. Falsificarea Asului de pică pe vremuri, un motiv întemeiat pentru pedeapsa cu moartea
Cărţile de joc moderne au evoluat de-a lungul timpului, reprezentând diferite simboluri în culturile lumii. Astăzi, unele state au impus restricţii în ceea ce priveşte practicarea excesivă a jocurilor de cărţi. De altfel, cele mai luxoase şi complicate cărţi de joc se vând în cantitate foarte mică la nivel global.
Sunt cunoscute în întreaga lume şi multe dintre ţări presupun că jocul cu cărţi a fost inventat de către ele. De exemplu, chinezii sugerează că cel mai vechi joc datează încă din secolul al IX-lea, în timp ce francezii sau britanicii consideră că în registrele lor naţionale se menţionează, pentru prima dată, cărţile de joc. Cu alte cuvinte, istoricii au păreri diferite când vine vorba despre originea exactă a jocului.
Cum au apărut cărţile de joc
Cu toate acestea, specialiştii au găsit că prima documentaţie scrisă a jocului de cărţi s-a întâmplat pe vremea Dinastiei Tang din China (618-907 d.Hr.), oamenii jucându-se cu un fel de plăci decât carton, similare pieselor de domino din zilele noastre. Unii istorici consideră că nomazii din India sau arabii au introdus cărţile de joc în alte culturi. În Europa medievală, cărţile de joc erau deseori combinate şi cu alte vicii precum băutura, fiind jocul preferat de către şarlatani sau escroci. În anul 1377, autorităţile au dat o ordonanţă pentru interzicerea jocului cu cărţi în Paris, apoi acest lucru s-a întâmplat şi prin alte părţi ale Europei deoarece oficialii erau convinşi că jocul nu atrage decât pagube în viaţa omului. Pe atunci, toată lumea juca, de la regi şi clerici până la prostituate şi prizonieri.
Simbolurile de astăzi (inimă roşie, inimă neagră, romb şi treflă) au fost altele la început, în funcţie de culturile unei populaţii. De exemplu, italienii aveau ilustrate săbii, cupe de băut, monede sau alte obiecte luxoase, care erau destinate claselor superioare. Pe măsură ce jocul de cărţi a devenit mai popular şi s-au găsit alte metode, mai ieftine, pentru producţie, acesta a devenit disponibil pentru mai mulţi locuitori. Germanii şi-au dorit să înlocuiască simbolurile italienilor, punând în locul lor ghinde, frunze, inimi şi clopote. Regina a fost dată la o parte, în schimb apărând regele şi alte două personaje, unul de rang superior şi altul - inferior. Francezii, de la începutul secolului al XV-lea, au dezvoltat simbolurile de acum, preferând totodată să fie o regină, un rege şi un valet. La sfârşitul anilor 1500, producătorii francezi au ales să afişeze în cărţile de joc feţe celebre pentru a reprezenta cele mai importante imperii, cum ar fi Carol cel Mare (inimă) sau Iulius Cezar (romb), iar printre regine se număra şi zeiţa Atena.
În schimb, englezii sunt cei care au considerat că Asul de pică ocupă un loc foarte important în pachet. Astfel, guvernul englez a adoptat o lege conform căreia producţia de cărţi de joc nu putea ieşi din fabrică până când nu exista dovada că impozitul a fost plătit. Iniţial, Asul a trebuit să fie ştampilat manual şi separat. Pentru a preveni evaziunea fiscală, în anul 1828, cartea de joc trebuia cumpărată de la comisarii pentru taxele de timbru şi trebuia tipărită cu tot cu numele producătorului şi cu suma de bani plătită. Falsificarea acestui timbru sau a unei cărţi de As a fost o infracţiune pedepsită cu moartea. Din fericire, nu a durat mult, însă taxa pe cărţile de joc nu a fost abolită decât în 1960. În prezent, Asul este singura carte ce primeşte, de obicei, un “tratament” separat.
Ce simbolizează cărţile de joc
Motivul pentru care există 52 de cărţi de joc într-un pachet este faptul că ele simbolizează numărul săptămânilor dintr-un an. Cele două culori, roşu şi negru, simbolizează ziua şi noaptea. Fiecare carte de joc apare, diferit, de patru ori, reprezentând cele patru anotimpuri. Cele 13 perechi din pachet, de la 2 la 10, plus A (As), K (Popă sau Rege), Q (Damă sau Regină) şi J (Juvete sau Valet), corespund celor 13 săptămâni din fiecare trimestru, iar cele 12 instanţe (K, Q şi J) simbolizează cele 12 luni dintr-un an.
Unde se produc cele mai multe cărţi de joc
În SUA, există singura companie din lume care produce cele mai multe cărţi de joc, punând la vânzare mai mult de 100 de milioane de pachete pe an, dintre care 20 de milioane sunt destinate cazinourilor. Thailanda se numără printre ţările unde se joacă cel mai mult cu cărţi de joc. Guvernul a impus legi stricte în privinţa lor, astfel că locuitorii nu au voie să deţină mai mult de 120 de cărţi de joc fără înregistrarea obligatorie a lor la Departamentul de Accize. Aici, se produc în jur de 400.000 de cărţi de joc pe lună.
Cele mai luxoase cărţi de joc
Pachetul Venexiana, de exemplu, conţine folie de aur pe fiecare dintre cărţi, fiind sigilată într-o cutie metalică şi aurie. Nu au fost produse decât 212 pachete în lume. Blue Blood / Sânge albastru apare într-o cantitate limitată, de 2500 de pachete. Cărţile descriu ilustraţii complexe, pictate manual, în culori reci.