Prima zi din an. Obiceiuri de Sfântul Vasile, ocrotitorul familiei

În prima zi din an, îl sărbătorim pe Sfântul Ierarh Vasile cel Mare, protectorul celor care traversează perioade grele din viaţa lor. 1 ianuarie aduce şi multe obiceiuri populare, care aduc veselie şi speranță într-un viitor mai bun.

Numită şi Sânvăsâi, sărbătoarea Sfântului Vasile implică şi obiceiuri care marchează trecerea într-un An Nou, menite să atragă belşugul. În nordul ţării, se prepară mâncăruri tradiţionale, se cântă colinde. Nicio casă nu rămâne necălcată de urători. Mersul cu „uratul‟ în prima zi a noului an este un mod a-i cinsti memoria Sfântului Vasile care, de-a lungul întregii sale vieţi, i-a îndemnat pe creştini să-şi iubească aproapele.

Tradiţia se poate explica printr-o legendă potrivit căreia sfântul L-a rugat pe Dumnezeu să-i dea o zi din an în care să fie pomenit. Cum Domnul i-a dat cea dintâi zi, aceea a Anului Nou, sfântul, de bucurie, a luat un clopoţel, l-a legat de o crenguţă de busuioc, şi s-a urcat la El pentru a-i face urări de bine.

Acum, poate fi prevăzută vremea

În ziua praznicului Sfântului Vasile se fac previziuni despre vreme. Dacă ninge, anul următor va fi unul îmbelşugat, iar dacă este senin şi ger, va fi un an cu sănătate. În ajunul praznicului, în Moldova se aşează 12 coji de ceapă în care se pune sare. A doua zi, cojile vor arăta în care lună va ploua şi în care nu. Dacă ceapa a lăsat apă, înseamnă că acea lună va fi ploioasă, dacă nu, este semn de secetă. De asemenea, se mai spune că dacă noaptea este senină, anul va fi unul bun.

Tinerele află dacă se vor mărita

În cea dintâi zi din an, pentru a afla dacă îşi vor găsi sortitul în anul respectiv, fetele nemăritate de la sat au obiceiul de a merge în coteţul unei vite şi de a împunge una spunând „anul acesta‟ sau „anul viitor‟. Dacă animalul se mişcă la prima strigare, atunci fata se va mărita în următoarele luni.

În ajunul zilei Sfântului Vasile, fetele nemăritate împletesc coroniţe din crenguţe de măr pe care leagă un inel, busuioc, o batistă, un şir de mărgele, apoi le pun în exteriorul casei. Dacă, în dimineaţa marelui praznic, găsesc coroniţele cu brumă pe ele este semn că se vor mărita cu om bogat.

Datini cu bucurie

Din dimineaţa zilei de Sfântul Vasile, în special în zona Moldovei, copiii pornesc cu pluguşorul. Sunt răsplătiţi pentru urăturile lor cu colaci, nuci, mere sau bani. Spre seară, sunt urmaţi de tinerii care merg cu Plugul pe la casele fetelor de măritat şi primesc crenguţe de busuioc ornate, bucate tradiţionale.

Plugul este un simbol al fertilităţii şi rodniciei. O altă tradiţie menită să aducă veselie şi belşug în noul an este Sorcova. Copiii sunt cei care merg cu uratul din casă în casă, purtând cu ei crenguţe de brad sau de pom fructifer împodobite. Tot tinerii umblă din casă în casă cu datini străbune: Ursul, Capra, Cerbul, măşti care să alunge răul, boala, lipsa de putere de muncă.

Ce trebuie să ştii despre Sfântul Vasile

Sfântul Vasile cel Mare a fost Arhiepiscop în Cezareea Capadociei, în momente grele pentru creştinătate, când ereticii Arie şi Macedonie au câştigat de partea lor pe Împăratul Valens. Sfântul a dus atunci o luptă înverşunată, prin scris şi prin cuvânt, pentru a apăra Creştinismul, în ciuda faptului că şi-a atras ura împăratului. Sfântului Vasile cel Mare îi datorează toţi creştinii ortodocşi credinţa în Sfânta Treime.

În fiecare duminică, după slujba pe care ţinea, însănătoşea pe bolnavi şi alunga duhurile rele. Nu întâmplător, cea mai mare putere de alungare a blestemelor, a duhurilor necurate şi de vindecare a unor boli stă în moliftele Sfântului Vasile.

Ştiai că…

… Sfântul este un ocrotitor al familiei şi al săracilor? A fost primul părinte bisericesc care a ridicat spitale şi azile pentru nevoiaşii bolnavi. El însuşi şi-a împărţit întreaga avere săracilor.

foto - Shutterstock