Ce s-a întâmplat cu jumătatea lipsă a Colosseumului?
Asemenea clădire istorică este nemuritoare, însă își arată, cu prisosință, vârsta. Amfiteatrul de aproape 2.000 de ani era aproape de două ori mai impresionant, însă, de când gladiatorii se luptau pe viață și pe moarte acolo și până acum, a suferit din cauza mai multor calamități.
Roma, cel mai mare oraș de la acea vreme, a avut de suferit de mai multe ori. La un moment dat, a avut loc un cutremur care a afectat cea mai mare parte a Romei, dar și a Colosseumului. În anul 443 A.D., un cutremul puternic a lovit partea centrală a Italiei, iar acest lucru a declanșat prima mare distrugere a amfiteatrului roman și a teatrului din Pompeii, cu șase secole înainte.
În 443, Amfiteatrul Flavian – cum era cunoscut Colosseumul, denumire dată de Dinastia Flavian – exista deja de trei secole și jumătate. Construcția lui începuse în anul 70 A.D., sub conducerea Împăratului Vespasian, care cucerise Ierusalimul. Armata romană a rămas cu ceva aur la dispoziție, după toate cuceririle sale, lucru care a fost benefic unei construcții de amplitudinea unui asemenea amfiteatru. De fapt, se spune că romanii chiar s-au folosit de evrei pentru a construi Colosseumul. Împăratul Vespasian a murit în 70 A.D., iar clădirea impresionantă a fost finalizată un an mai târziu, sub domnia fiului său, Titus.
Încă de când și-a deschis porțile, Colosseumul a fost invadat de romani de toate clasele sociale. Însă, în 217 A.D., un foc a izbucnit în incintă și a distrus parapeții din partea de sus și mare parte din interor, iar reparațiile s-au încheiat abia un secol mai târziu.
Totuși, chiar și cu reparații, clădirea își pierduse parte din măreție pe totdeauna. În secolul al V-lea, era gladiatorilor s-a încheiat aproape complet. De fapt, anul în care luptele dintre gladiatori au ajuns la final a fost 404 A.D., ne informează World History.
Într-o Europă tot mai creștină, Împăratul Honorius a închis școlile de gladiatori și a interzis luptele lor. Iar, când un cutremur a lovit sudul Italiei, în 443 A.D., Imperiul Roman se clătina din toate încheieturile. Atunci a fost momentul în care inelul exterior al Colosseumului a căzut și s-a făcut bucăți. A fost prima lovitură mare primită de amfiteatru de la natură. Dar n-avea să fie și ultima!
Invadatorii au atacat Imperiul Roman, dar și Colosseumul. În 449, vizigoții au invadat Roma, care a cedat în 472. Iar, odată orașul invadat, amfiteatrul lui a urmat. Neavând ce lucra și ce mânca, oamenii au început să fure și să vândă bucăți din Colosseumul antic, pentru a face rost de bani. Noii conducători religioși și-au propus să transforme circul antic într-o biserică sau cimitir. Tunelurile subterane au devenit apartamente, iar, în secolul al XII-lea, a devenit castelul familiei Frangipani.
De când fusese construit, Colosseumul trecuse prin incendii, cutremure și furia celor înfometați și săraci, însă cea mai mare lovitură primită abia în 1349 avea să apară.
Un cutremur cumplit a lovit Italia și partea de sud a structurii amfiteatrului s-a prăbușit. De fapt, de-atunci există acea jumătate lipsă a Colosseumului. Pietrele căzute au fost folosite la construcția Bazilicii St. Petru și la alte clădirii emblematice din Roma.
Cu alte cuvinte, acea parte a Colosseumului pe care n-o vedem nu lipsește, ci este împrăștiată prin Roma, contribuitnd din plin la arhitectura orașului.
Discuții despre un program de reabilitare a Colosseumului au început în secolul al XVII-lea, dar lucrările n-au început mai devreme de 1990. La începutul secolului al XXI-lea, Colosseumul a fost numit una dintre Cele Șapte minuni ale Lumii, așa incomplet cum e el.
Foto - Shuttesrtock
