Cele mai vechi cărţi de bucate
Cărţile de bucate vechi nu sunt doar o sursă de inspiraţie pentru diferite feluri de mâncare, ci ne ajută să aflăm lucruri noi despre civilizaţii de mult apuse. Romanii, babilonienii şi mai apoi francezii se numără printre popoarele care acordau o importanţă atât de mare artei culinare încât au transmis mai departe reţetele sub forma primelor cărţi de bucate.
Tăbliţele babiloniene
Cunoscute şi sub numele de Tăbliţele Yale şi scrise cu 1.700 de ani înainte de Hristos,sunt considerate cea mai veche carte de bucate din lume. Pe cele două tăbliţe,scrise cu caractere cuneiforme,sunt reţete demne de capetele încoronate. Cum scrierea cuneiformă era puţin cunoscută la acea vreme,este clar că tăbliţele nu erau destinate bucătarilor obişnuiţi,ci mai degrabă celor din palatele regale sau din temple. Deşi pe ele sunt scrise doar ingredientele,nu şi modul de preparare,tăbliţele dezvăluite 25 de reţete de tocane,din care 21 cu carne şi 4 exclusiv din legume. Astfel aflăm că din dieta regilor babilonieni nu lipseau carnea de miel sau de capră,scoicile,merele,curmalele,strugurii sau rodiile.
„Arta gătitului“
Cartea „De re coquinaria“,în traducere „Despre gătit“,scrisă în secolele IV-V,este o incursiune în bucătăria vechiului Imperiu Roman. Cuprinde 10 secţiuni,prima din ele incluzând sfaturi de gospodărie. În următoarele capitole sunt reţete împărţite pe teme,cum ar fi:legume,carne tocată,peşte sau carne de pasăre. Cartea oferă atât ingrediente pentru mâncare,cât şi de sosuri,împreună cu explicaţiile necesare preparării lor. Astfel,aflăm că romanii cu dare de mână se răsfăţau la masă cu sparaghel,caise,broccoli,fasole sau carnea de vită,alături de fructe de mare.
„Cartea Mâncărurilor“
La începutul secolului al X-lea,pe când Bagdadul era unul dintre cele mai bogate oraşe din lume,scriitorul Ibn Sayyar al-Warraq făcea o introducere în fascinanta bucătărie medievală a Islamului. Cartea „Kitab al-Tabikh“,în traducere „Cartea Mâncărurilor“ era cea mai elaborată carte de bucate,având nu mai puţin de 600 de reţete,împărţite în 132 de capitole. Multe dintre ele erau felurile de mâncare preferate ale califilor,fiind preparate sofisticate cu multe condimente,majoritatea inaccesibile oamenilor de rând. Pe lângă reţete,cartea mai cuprinde şi anecdote despre concursurile de gătit organizate la curţile regale.ce
„Le Viandier“
De la curtea regală a lui Carol al V-lea al Franţei vine prima carte europeană de bucate,„Le Viandier“,scrisă,se crede,de bucătarul personal al regelui,Guillame Tirel,în jurul anului 1300. Pe lângă cele 130 de reţete,care mai de care mai sofisticate,destinate doar celor cu sânge albastru,bucătarul a adăugat şi sfaturi pentru gătirea corectă a cărnii,a peştelui sau a sosurilor. Tirel explica în detaliu şi ce condimente sau ierburi aromate ar trebui adăugate în preparate şi modul în care farfuriile trebuiau aranjate. Spre deosebire de celelalte cărţi de bucate,din aceasta încă mai există copii ale manuscrisului,în Elveţia,la Biblioteca Naţională din Paris şi la Vatican.
Cartea din Sent Sovi
Din colecţia de cărţi de bucate ale lumii nu putea lipsi bucătăria catalană,aromatele reţete medievale ale acesteia fiind reunite în Cartea din Sent Sovi,publicată în 1324. Nu se ştie autorul acesteia,reţetele au fost adăugate treptat,iar în varianta republicată în 2008 sunt 220 de reţete. Cele mai multe dintre ele sunt de influenţă romană şi maură. Printre ingredientele folosite se numără sucul de portocale amare,apa de trandafiri,cidrul,migdalele şi ceapa. Nu lipsesc nici preparatele de bază de peşte şi de fructe de mare,în special ţipar şi ton.
Ştiai că?..
... cea mai veche carte de bucate de Ţara Românească datează din secolul al XVIII-lea? A fost scrisă pe vremea domniei lui Constantin Brâncoveanu. Manuscrisul purta titlul „Carte întru care să scriu mâncările de peşte şi raci,stridii,melci,legumi,erburi şi alte mâncări de sec şi de dulce după orânduiala lor“,şi ar fi aparţinut stolnicului Constantin Cantacuzino.
...una dintre cele mai vechi reţete de mâncare este „budinca lui Noe“? Se spune că în timpul potopului Noe a rămas fără mâncare. Atunci a fiert bobiţe de grâu,fasole şi linte,în care a adăugat fructe uscate,nuci şi miere şi a făcut o budincă care l-a ajutat să supravieţuiască până când s-au retras apele.
