Cercei – pentru ele, pentru ei

Mici şi delicaţi sau mari şi impunători, cerceii au fost dintotdeauna mai mult decât o simplă bijuterie. Femeile din lumea întreagă au căutat să-şi pună în valoarea personalitatea, cu ajutorul acestor podoabe rafinate, bătute în pietre, care făceau parte din arsenalul seducţiei.

Modele şi semnificaţii

În antichitate, cerceii erau cea mai populară bijuterie. În Egipt, aceste bijuterii erau purtate atât de femei, cât şi de bărbaţi. Cerceii egiptenilor aveau şi forma unor tuburi din aur masiv, care erau înfipte în lobul urechilor. Se credea că bijuteriile au puteri vindecătoare şi că pot ţine la distanţă energiile negative şi blestemele. Sute de ani mai târziu, aristocraţia din vestul Europei prefera să-şi atârne la urechi pietre preţioase colorate şi perle. Culmea e că, prin secolul al XVI-lea, cerceii aproape că dispăruseră din moda europeană, fiind daţi la o parte de pieptănăturile complicate şi de gulere înalte, care-i făceau nepractici.

Un simbol al luxului

Un secol mai târziu, cerceii deveneau un obiect de podoabă esenţial pentru ţinutele feminine, două fiind stilurile care s-au impus în epocă. Doamnele se împodobeau cu cerceri-girandolă, având forma unui candelabru cu trei braţe, de care erau agăţate tot atâtea perle sau pietre preţioase de o mărime impresionantă. Erau apreciaţi şi cerceii-ţurţur, sub forma unui pendul, alcătuiţi dintr-o singură piatră mare, fasonată în formă de pară. Strălucitoare şi impozante, meşteriţi din materiale preţioase, podoabele erau definiţia luxului, a bogăţiei şi a rafinamentului. Aristocratele îşi armonizau accesoriile din urechi cu vestimentaţia şi coafura.

O reputaţie proastă

Pe la 1900, importanţa cerceilor a scăzut şi, în plină epocă victoriană, au apărut voci care le condamnau pe reprezentantele sexului slab că îşi străpung urechile. În ciuda proastei reputaţii, cerceii cu şurub au continuat să fie populari. Pentru a contracara acuzaţiile că bijuteriile de acest fel ar fi barbare pentru că presupun mutilarea, a apărut soluţia de a-i prinde cu un şurub conceput astfel încât urechea să nu mai fie sfâşiată. Suprafaţa lor era pictată cu păsări, animale şi flori. Cu cât cerceii erau mai mari, cu atât purtătorul era mai bogat.

Clipsurile, emblema feminităţii

În 1930, apare un nou model de cercei: clipsurile. Cerceii cu clips erau prevăzuţi cu o clapă sau cu un ac cu arc, care permitea prinderea lor fără să fie nevoie de găurirea lobului urechii. Bijuteriile astfel concepute au avut un succes mare în rândul claselor mai avute, care considerau că practicarea de găuri în urechi e un obicei barbar şi de prost gust. În 1940, forma clipsurilor a devenit foarte importantă, întrucât puţine pietre preţioase puteau fi etalate în vremurile de război. Începând cu anii ’50, diamantul a redevenit piatra de lux a cerceilor.

Purtaţi de marinari

Nu doar femeile, ci şi bărbaţii poartă cercei din cele mai vechi timpuri. O atestă sculpturile rămase din vremea Imperiului Persan, înfăţişând soldaţi cu un cercel în ureche. În Europa, marinarii se afişau cel mai adesea purtând un cercel. Podoaba circulară era rezervată doar celor care traversaseră Capul Bunei Speranţe. În general, oamenii mărilor credeau că ornamentul îi protejează de naufragii şi de înec. Unii purtau cercei de aur, cu un scop precis: în caz că sucombau pe mare, podoaba din ureche era plata pentru slujba de înmormântare. În zilele noastre, cerceii au revenit în moda masculină în anii ’60. Rebelii şi „băieţii răi“ purtau cercelul în urechea stângă, în timp ce cercelul în urechea dreaptă era rezervat celor cu o anumită orientare sexuală.

Rolul lor în timp

În afară de funcţiile decorative, cerceii, ca orice altă bijuterie, au multiple funcţiuni şi semnificaţii, care variază de la epocă la epocă şi de apartenenţa la o anumită cultură. Indică statutul social al purtătorului, dar au şi o funcţie identitară (atestă apartenenţa la un anumit grup). Au şi semnificaţiei magică sau religioasă, putând avea rol de talisman sau de obiect cu rol terapeutic, şi adesea au o încărcătură sentimentală puternică (au aparţinut cuiva drag, au fost primiţi cu ocazia unui eveniment special din viaţa purtătorului şamd). Bineînţeles, nu trebuie uitată şi latura erotică a bijuteriei, care atrage atenţia asupra unei anumite părţi a corpului, înfrumuseţând-o.