Cine a fost prima victimă de la Cernobîl. Sicriul lui este reactorul nuclear!

Dezastrul de la Cernobîl a fost cel mai mare accident nuclear din istoria omenirii și a făcut numeroase victime. Care a fost primul om care și-a pierdut viața din cauza exploziei de la centrala nucleară?

Aflată în Pripiat, actuala Ucraina, centrala nucleară Cernobîl a suferit o explozie, urmată de o scurgere de substanțe toxice pe 25-26 aprilie 1986. Astfel, mediul a fost invadat de substanțe radioactive și… distrus.

Mușamalizarea sovieticilor

Experții susțin că nu mai puțin de 50 de oameni au murit din cauza exploziei și mulți alții au suferit arsuri din cauza iradierii, dar și alte probleme grave de sănătate provocate de expunerea la substanțele extrem de toxice. Cei mai mulți au pierit după ce lucrurile începuseră să se mai calmeze, la câteva luni de la explozie. Agenția de Energie Atomică Internațională a ținut să precizeze că 28 de pompieri și de muncitori, care au făcut parte din echipa de curățare a zonei, și-au pierdut viața după trei luni de la dezastru.

După accidentul nuclear fără precedent, Uniunea Sovietică a încercat să mențină secretul cu privire la multe aspecte ale dezastrului și să ascundă adevărata magnitudine a pericolului în care se afla întreaga lume la acea vreme. Nu de mult timp s-au descoperit eforturile de mușamalizare ale guvernului rus – de la cât de mult au așteptat rușii ca să înceapă evacuarea zonei contaminate (36 de ore!) la cât de grav era afectat mediul înconjurător. După un an de la explozie, KGB folosea mostre false de apă, pentru ca rezultatul contaminării să fie în limite normale, susține Reuters.

Cu toate că nu știm cu exactitate câți oameni au murit din cauza exploziei, știm totuși cine a fost prima persoană decedată la Cernobîl. Valery Ilici Khodemchuk, un inginer nuclear cu experiență, a fost prima victimă a celui mai mare dezastru nuclear din lume, ne informează History of Yesterday.

Începutul sfârșitului…

25 aprilie 1986 a început ca orice altă zi. Cei care lucrau la centrala nucleară se pregăteau pentru o pauză de rutină. Oprirea întregului mecanism trebuia să aibă loc pentru a fi verificate turbinele și pompele, nimic neobișnuit în cazul întreținerii unei centrale nucleare, susține World Nuclear Association.

Dar totul a început prost. În primul rând, a existat o întârziere de 10 ore al acestui „exercițiu”, lucru care a presupus ca întreaga operațiune să fie efectuată de tura de noapte. Iar aceștia nu erau învățați să ducă cu bine până la capăt un asemenea test și nici nu erau familiarizați cu protocolul de sigurnață în caz că ceva nu avea să meargă conform planului.

Greșeala lor a fost că au încercat să repornească centrala prea repede după întreruperea curentului, n-au așteptat ca temperatura să ajungă la nivelul optim de siguranță. La 1.23.04, reactorul a fost oprit, după care… a avut loc dezastrul!

Victima nr. 1

Valeri Khodemchuk aștepta în camera turbinelor în timp ce testul se efectua. Se afla chiar lângă reactorul care urma să explodeze. La 1.23.45, o explozie imensă a avut loc în reactorul 4, iar inginerul a fost prima persoană ucisă la Cernobîl.

Nu se știe dacă Valeri a murit pe loc sau nu, având în vedere că alt muncitor, Vladimir Shashenok, și-a pierdut viața din cauza radiației la care a fost expus atunci când încerca să-l salveze pe Khodemchuk. Bietul Shashenok a mai apucat doar să fie scos din centrală și să spună, cu ultimele puteri, înainte de-a muri: „Gata, Valeri!”.

Dar Valery Ilici Khodemchuk n-a mai reușit niciodată să iasă din centrala nucleară. Explozia a cauzat un incendiu imens și a distrus clădirea. Iar trupul neînsuflețit al lui Valeri avea să rămână pe veci înăuntru, îngropat în rămășițe.

Sicriul inginerului

La acea vreme, ziarul rusesc Pravda a scris cum reactorul „a devenit sicriul lui”, lucru care s-a întâmplat întocmai. Ulterior, reactorul a fost turnat în ciment tot, denumit sarcofag, pentru a nu mai permite nicicând radiațiilor să iasă și vreunei scurgeri de substanțe toxice să mai aibă loc, susține LA Times.

La 36 de ani de la dezastru, nivelul radiațiilor este destul de scăzut pentru a permite doritorilor să lase o floare la „mormântul” primei victime de la Cernobîl. Există acolo o placă pe care scrie: „Trupul neînsuflețit al lui Valery Ilici Khodemchuk nu a fost recuperat niciodată, rămânând îngropat pe eternitate sub reactorul 4”.