Vinerea Mare sau Vinerea Paştilor este cea mai neagră zi din Săptămâna Patimilor, fiind ziua în care Iisus Hristos a fost răstignit şi a murit pe cruce. Este ultima vineri din Postul Paştilor şi, potrivit tradiţiei, este zi de post negru, adică nu se bea decât apă toată ziua.

La denia din Vinerea Mare, Biserica face pomenirea sfintelor, înfricoşătoarelor şi mântuitoarelor Patimi ale Mântuitorului şi a mărturisirii tâlharului celui recunoscător care a dobândit raiul. 

Patimile Domnului sunt numite sfinte, mântuitoare şi înfricoşătoare: “sfinte” pentru că Cel ce suferă este Fiul lui Dumnezeu, “mântuitoare” pentru că şterg păcatele întregii lumi şi “înfricoşătoare” din cauza coordonatelor naturii, care s-au schimbat la răstignirea lui Hristos.

Tot în Vinerea Mare, în mijlocul bisericii se scoate Sfântul Epitaf, pe sub care trec oamenii până în după-amiaza zilei de sâmbătă. În zorii zilei de Înviere, acesta este dus din nou în Sfântul altar şi este aşezat pe sfânta masă, unde rămâne până în miercurea dinaintea Înălţării Domnului. 

Citeşte şi: Decoraţiuni de Paşte. 10 idei din care să te inspiri

Sfântul Epitaf este o icoană pictată pe pânză, reprezentând punerea în mormânt a Domnului, care este aşezat în mijlocul bisericii pe o masă mai înaltă. Potrivit tradiţiei, credincioşii sărută Sfântul Epitaf şi trec pe sub masa pe care acesta este aşezat.

Tradiţiile acestei zilei spun că pe cei ce trec de trei ori pe sub Sfântul Aer nu-i doare capul, nici mijlocul sau şalele, iar dacă îşi şterg ochii cu marginea epitafului nu vor suferi de dureri de ochi.

Tradiţii şi obiceiuri

La terminarea slujbei se seară din Vinerea Mare, femeile obişnuiesc să meargă la morminte, unde aprind lumânări şi-şi jelesc morţii. La sfârşitul slujbei, preotul împarte uneori florile aduse, care erau considerate a fi bune de leac.

În trecut, lumea pleca acasa cu lumânările aprinse pe drum, ca să afle şi morţii de venirea zilelor mari. Aceştia ocoleau casa de trei ori şi, atunci când intrau, se închinau, făceau câte o cruce cu lumânarea aprinsă în cei patru pereţi sau doar la grinda de la intrare şi păstrau lumânarea pentru vremuri negre.

Din moşi strămoşi se crede că dacă plouă în Vinerea Mare anul va fi mânos, iar daca nu, nu va fi roditor. Unii consideră că, daca se scufundă în apă rece de trei ori în această zi, vor fi sănătoşi tot anul.

Unii obişnuiesc să afume casa cu tămâie în Vinerea Mare, înconjurând-o de trei ori, în zorii acestei zile, pentru ca gângăniile şi dihaniile să nu se apropie de casă şi de pomi 

Ce nu ai voie să faci în Vinerea Mare

Potrivit tradiţiei creştine, ouăle de Paşte nu se vopesec în Vinerea Mare. Vopsitul ouălor de Paşte se realizează de obicei în Joia Mare sau Sâmbăta Mare, niciodată în Vinerea Mare. Tradiţia spune că în această zi nu se fac nu se fac aluaturi, nici nu coacem şi nici nu vopsim ouă. Mulţi credincioşi ţin post negru în această zi. 

În Vinerea Mare nu este bine să mănânci urzici şi nu e bine să fie folosit oţetul, pentru că pe cruce Iisus a fost bătut cu urzici, iar buzele Mântuitorului au fost udate cu oţet.

În acestă zi nu se sacrifică păsări sau animale, aşa că dacă doriţi să sacrificaţi un animal sau păsări pentru a avea produse din carne de Paşte, este bine să faceţi acest lucru din timp.

În Vinerea Mare este interzis spălatul. De asemenea, în această zi nu se coase şi nu se face curăţenie.

În această zi nu se merge la frizer. Cei mai superstiţioşi evită să se tundă în Vinerea Mare, deoarece se spune că le va muri cineva din familie. Cu toate acestea, există anumite zone, cum e cazul Moldovei, unde oamenii cred că vor fi feriţi de anumite afecţiuni şi boli dacă merg la frizer.

Sursă: crestinortodox.ro.