La fiecare jumătate de oră, un român suferă un infarct miocardic. În 1 din 10 situaţii, persoana nu supravieţuieşte. Principala cauză a infarctului este ateroscleroza, adică depunerea de plăci de aterom pe pereţii arterelor. Ateroscleroza poate reduce diametrul arterelor coronare chiar şi cu 50%  fără să producă simptome. Când îngustarea devine semnificativă, circulaţia sângelui la muşchiul cardiac este serios afectată. Persoanele cu cele mai mari riscuri de a suferi un infarct sunt cele care au factori de risc precum: fumatul, excesul de colesterol rău, hipertensiunea, diabetul zaharat, obezitatea şi sedentarismul.

În cele mai multe cazuri, infarctul are ca primă manifestare durerea în piept - angina pectorală. Este descrisă ca apăsare puternică, în spatele sternului, sau ca senzaţie de gheară în piept, ca o sfredelire. Durerea poate iradia sau nu către braţe, umăr, abdomen sau gât.  La unele persoane, durerea este declanşată de stres, efort fizic intens, expunere la frig sau de o masă copioasă. Durata acestui disconfort poate fi de peste 15 minute şi chiar de câteva ore şi uneori nu cedează nici la administrarea de nitroglicerină. Slăbiciunea apărută brusc, senzaţia acută de lipsă de aer sau sufocarea, în absenţa efortului fizic, transpiraţiile reci, pierderea cunoştinţei şi ameţelile sunt alte manifestări ce pot fi puse pe seama unui infarct. Alte simptome atipice, care pot îngreuna diagnosticul, sunt cele de ordin digestiv (vărsături, greaţă), umflarea picioarelor, starea de rău inexplicabil. Astfel de simptome neobişnuite pentru atacul de cord apar în 10% din cazuri.

 

Cum se poate manifesta la femei

La femei, pot exista unele particularităţi, simptomele putând fi diferite de cele care apar la bărbaţi. Astfel, pot fi semne ale infarctului la femei: senzaţia de epuizare, gâfâiala la efort, greaţa sau vărsăturile. Şi anxietatea, insomnia şi oboseala persistentă pot arăta că inima este în suferinţă. Femeile cu cel puţin un factor de risc cardiovascular (fumat, stres, sedentarism, hipertensiune, nivel crescut al colesterolului rău, diabet) trebuie să acorde o atenţie aparte prevenirii atacului de cord. 

„Populaţia feminină tinde să aibă dureri mai puţin tipice şi acesta este un motiv pentru care, în toată lumea, femeile sunt subdiagnosticate şi tratate cu mai puţină eficacitate. Mai exact, femeile au dureri amestecate, adică resimt atât dureri coronariene, cât şi toracice, care nu sunt sugestive la prima conversaţie cu pacienta şi care pot duce în eroare medicul, în special la debutul unui infarct”, explică dr. Doina Dimulescu, medic primar cardiolog.

 

Şi la diabetici pot exista diferenţe

„Există diferenţe de simptome nu doar între femei şi bărbaţi, ci şi între populaţia mai tânără şi cea vârstnică. La tineri domină durerea toracică retrosternală (în spatele sternului), care este, cel mai adesea, o durere intensă. Ea debutează gradual şi se intensifică rapid, este de regulă iradiată către baza gâtului, către membrele superioare (umeri, braţe şi antebraţe) şi este însoţită de transpiraţii reci, de o senzaţie de sufocare, de greaţă şi de un sentiment de anxietate. Această durere este resimţită de regulă mai mult de 20-30 de minute. În cazul persoanelor cu diabet, durerea nu este la fel de intensă şi durează mai puţin şi, din acest motiv, pacienţii nu ajung la spital, ajungând la spital câteva zile mai târziu cu diverse complicaţii ale infarctului miocardic. Pe măsură ce persoana avansează în vârstă, după 70 de ani, simptomele infarctului sunt mai puţine, dominate de lipsa de aer, de slăbiciune sau de pierderea stării de conştienţă. Din acest motiv, persoanele vârstnice, cele diabetice şi femeile ar trebui supravegheate de medici timp de câteva ore de la debutul durerii, pentru a fi siguri că durerea nu este de cauză coronariană. Există teste biologice, electrocardiografice şi imagistice care ne ajută să conturăm diagnosticul în câteva ore de la debutul durerii, însă pacienţii trebuie să ajungă la spital în cel mai scurt timp”, atenţionează dr. Doina Dimulescu.