Insula Eghina sau Aegina (gr. Αίγινα) se află la o distanţă de aproximativ o oră de mers cu vaporul din portul Pireu. Pe drumul până acolo, în acompaniament legănat de valuri, eşti însoţită de pescăruşi gălăgioşi. Pe insula cu biserici de o valoare incontestabilă, a trăit monahul Nectarie, făcător de minuni. Deseori, catedrala care-i poartă numele devine neîncăpătoare, iar oamenii stau la rând pentru a se închina la icoane şi la racla sfântă.

Mănăstirea ,,Sfânta Treime“, ctitoria unui monah făcător de minuni

Lăcaşul care poartă astăzi şi hramul Sfântul Nectarie se află la o distanţă de 6 km de oraşul-port Eghina. Mănăstirea de maici a fost fondată în anul 1904, de fostul mitropolit Nectarie Kefalas, care a fost canonizat în 1961, moaştele sale aflându-se în interiorul bisericii. An de an, pe 9 noiembrie, când este prăznuit Sfântul Nectarie, făcător de minuni şi vindecător, mii de pelerini se îndreaptă spre insula Eghina.

Se spune că, în timpul vieţii, mai ales după Primul Război Mondial, numeroşi săraci şi bolnavi, lipsiţi de orice ajutor, veneau la el ca la părintele lor de suflet. Iar Sfântul Nectarie le spunea maicilor să le împartă celor sărmani orice fel de alimente şi să nu păstreze nimic pentru ele, căci Dumnezeu, prin mila Sa, îi hrănea şi pe unii, şi pe alţii. Cei bolnavi se vindecau cu rugăciunile fericitului Nectarie, căci se învrednicise de darul facerii de minuni. Într-o vară, fiind mare secetă în insula Eghina, prin rugăciunile Sfântului Nectarie, a venit ploaie din belşug, iar pământul a rodit, încât toţi s-au îndestulat de hrană.

Sfântul Nectarie a locuit într-o casă mică din vecinătatea mănăstirii timp de 12 ani, până aproape de momentul morţii sale, în 1920. După mai mult de douăzeci de ani, trupul său a fost scos din mormânt întreg şi nestricat, răspândind multă mireasmă. La 3 septembrie 1953, sfintele sale moaşte au au fost aşezate în biserica mănăstirii din Eghina, pentru cinstire şi pentru binecuvântare. Sute de credincioşi trec zilnic pragul bisericii Sfântului Nectarie, îngenuncheză, ating racla cu sfintele moaşte şi îşi pleacă fruntea în semn de mulţumire. Mii de gânduri, speranţe şi lacrimi de emoţie se împletesc fără grai la racla sfântă. Pentru mulţi, Sfântul Nectarie a înfăptuit minuni, ajutându-i, prin rugăciunile lui, să se vindece de boli şi să depăşească momente grele din viaţă.  

Biserica „Sfântul Nectarie”, este una dintre cele mai mari din Grecia. Construcţia acesteia a durat 21 de ani. În apropierea ei, există o mică capelă construită pe locul fostului mormânt al Sfântului Nectarie, un pin plantat de el şi un izvor care-i poartă numele. Loc de pelerinaj este şi chilia Sfântului Nectarie, din spatele capelei, care a fost păstrată aşa cum era în timpul vieţii ierarhului. În interior, se află patul pe care a dormit, biroul de lucru şi hainele pe care le-a purtat.

Alte lăcaşuri de cult ale Eghinei

În port, de cum cobori de pe feribot, îţi întâmpină vederea bisericuţa ,,Sfântul Nicolae Thalassinos“, protectorul marinarilor. Culoarea ei albă şi arhitectura ieşită din comun au făcut-o să devină un simbol al insulei. Aşa se face că imaginea ei apare pe multe suveniruri, cărţi poştale şi ilustrate. 

O altă biserică, numită ,,Ekklisia Isodia Theotokou“, străjuieşte portul vechi din Eghina şi este situată chiar pe drumul de coastă al insulei. A fost ridicată în 1906, pe locul unei biserici mai vechi, din aceeaşi piatră din care a fost construit Templul din Aphaia, monument istoric din Eghina, din secolul al VI-lea î.Hr.

Mănăstirea ,,Sfânta Maria“, cunoscută şi sub numele de Panaghia Hrisoleontissas sau Xrisoleontissa este un schit de măicuţe, situat pe un deal, la 40 de minute de mers pe jos de la Mănăstirea ,,Sfânta Treime“. Aici se află o icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului, la care obişnuia să se roage şi Sfântul Nectarie. În zilele obişnuite, lăcaşul este puţin frecventat de turişti, în schimb, pe 15 august, când sărbătorim Praznicul Adormirii Maicii Domnului, peste 80.000 de pelerini vin să se închine la sfânta icoană.