Adevărul despre kaki, fructul miracol ce se găseşte în magazine în această perioadă
Kaki sau Persimmon este un fruct exotic si delicios, mai puţin cunoscut la noi, însă din ce în ce mai prezent în supermarketuri.
Este fructul unui copac înalt de aproximativ 10 metri, care poartă numele Diospyros (semnificând în greaca antică „fructul divin” sau „hrana lui Zeus”) şi care face parte din familia Ebenaceae. Se cunosc mai multe specii Diospyros kaki, cea mai cultivată fiind originară din Asia, respectiv Japonia şi China.
Acest fruct are mărimea unei piersici medii şi o culoare ale cărei nuanţe pornesc de la galben până la portocaliu închis. Coaja este tare şi lucioasă, iar pulpa este astringentă când este verde, iar când este coaptă — dulce şi moale.
Este unul dintre fructele cu cel mai bogat conţinut nutriţional ce include vitamina A, vitamine din complexul B, vitamina P şi vitamina C; minerale precum sodiu, potasiu, magneziu, seleniu şi cantităţi mici de fier şi zinc.
Kaki este mai bogat în potasiu decât banana, iar studiile au arătat că acesta are de două ori mai multe fibre decât merele. Conţine carbohidraţi de bună calitate şi la fel de mulţi antioxidanţi ca ceaiul verde. Kaki mai este bogat şi în acizi organici, taninuri, proteine şi betacaroten, care îi dă culoarea.
Fructul se culege toamna târziu şi se poate consuma proaspăt, uscat, sub formă de gem sau inclus în diverse salate şi preparate dulci.
Cum se consumă
De regulă, în magazine, el nu se găseşte foarte copt, dar se poate ţine câteva zile lângă o banană sau un măr şi îşi va atinge maturitatea. Pentru o coacere rapidă se poate pune kaki într-o pungă de hârtie cu un măr sau o banană.
Primul lucru pe care trebuie să îl faceţi când mâncaţi un kaki este să îl tăiaţi în jumătate. Apoi, ca şi la roşii, să îndepărtaţi partea de sus, unde a fost codiţa şi care rămâne aproape lemnoasă.
Apoi se curăţă coaja fructului ca la un măr. Miezul rămas este numai bun pentru a fi consumat în stare proaspătă, în salate de fructe, piureuri sau chiar la prepararea dulceţurilor.
O altă variantă este să se consume miezul direct cu linguriţa, fără a curăţa coaja, însă ar fi bine să evitaţi să mâncaţi coaja la care, la fel ca şi în cazul altor fructe de import, există riscul stropirii cu antifungice care să menţină integritatea fructelor pe parcursul transportului sau la depozitare.
Sursă: actualitatea.biz, super-hrana.ro
