Ce să ştii despre sindromul de burnout şi care este diferenţa dintre stres şi burnout
În ultima vreme, nu doar lucrătorii din mediul sanitar s-au confruntat cu sindromul de burnout, ci şi persoanele care lucrează în medii cu stres cronic. Este posibil să fi fost încercată şi tu de acest tip de sindrom şi să ai nevoie să-ţi recapeţi echilibrul.
Expunerea constantă la situaţii stresante te poate aduce la epuizare. Apare atunci când te simţi copleşită, obosită mental şi incapabilă să faci faţă cerinţelor constante. Pe măsură ce stresul continuă, începi să-ţi pierzi interesul şi motivaţia. Devii lipsită de energie, iar productivitatea ta scade foarte mult. Efectele negative ale acestui sindrom se resimt pe toate planurile. În plus, poate conduce la apariţia unor schimbări pe termen lung în corp, ceea ce te face vulnerabilă în faţa bolilor. Chiar dacă la prima vedere pare ceva lipsit de importanţă, oboseala şi lipsa de concentrare trebuie luate în seamă. Descoperă mai multe despre ce este şi de ce apare sindromul de burnout!
Apare la persoanele care muncesc intensiv
Începând din anul 2000, sindromul de burnout a luat amploare şi a devenit din ce în ce mai studiat, fiind considerat o boală a societăţii moderne. Potrivit Laviniei Moroianu, medic specialist psihiatru şi doctor în ştiinţe medicale, „sindromul de burnout este răspunsul la stresul cronic, caracterizat iniţial de o hiperactivitate datorată presiunii de la locul de muncă sau şcoală, care este urmată de epuizare psihică, astenie fizică cu reducerea randamentului fizic. Apare la persoanele care muncesc intensiv, în medii cu stres fizic sau psihic, multe ore de lucru pe zi fără pauză (peste 8ore/zi), pe o perioadă lungă de timp (minium 3 luni)‟. Cele mai frecvente cauze sunt lipsa somnului şi acceptarea sau preluarea multor responsabilităţi.
Cum se manifestă sindromul?
Toţi am avut zile mai grele în care ne-am simţit fără vitalitate. Dacă starea aceasta revine mai multe zile la rând, s-ar putea să fii epuizată. Din păcate, sindromul de burnout este un proces gradual. Semnele şi simptomele sunt subtile la început, dar se agravează odată cu trecerea timpului. „Pot apărea reacţii emoţionale, lipsa plăcerilor vieţii (anhedonie) şi tristeţe. Dacă trec neobservate, pot declanşa un episod depresiv de diferite intensităţi. De multe ori, pacienţii manifestă şi reacţii psihosomatice cu anxietate, tulburări de somn sau digestive de tip diaree nervoasă sau constipaţie, tulburări cardiovasculare, precum aritmiile cardiace, palpitaţiile sau hipertensiunea arterială, tulburări sexuale sau comportamente adictive‟, a explicat medicul psihiatru Lavinia Moroianu.
Care este diferenţa dintre stres şi burnout?
Sindromul de burnout poate fi rezultatul unui stres prelungit, dar nu este acelaşi lucru cu stresul în sine. Acesta implică solicitarea intensă din punct de vedere mental sau fizic. Atunci când eşti stresat încă mai poţi ţine totul sub control. Când ajungi să suferi de burnout, ai senzaţia că ai pierdut total controlul şi eşti demotivat. Cei care se confruntă cu acest sindrom nu văd nicio ieşire, nu mai speră la vreo schimbare pozitivă. Se văd înecaţi în responsabilităţi.
Plan de combatere a sindromului de burnout
Odată ce ai recunoscut semnele date de instalarea sindromului de burnout, este momentul să faci o pauză şi să faci schimbări pentru a-ţi recâştiga starea de bine. În cele ce urmează, găseşti câteva sfaturi!
- Evită să te izolezi
Contactul social poate fi un antidot împotriva stresului, iar discuţia faţă în faţă cu un amic este una dintre cele mai rapide modalităţi de a-ţi calma sistemul nervos. Persoana cu care vorbeşti trebuie doar să fie un bun ascultător, fără să judece.
- Caută un serviciu pe placul tău
Cea mai eficientă modalitate de a combate epuizarea la serviciu este să găseşti un job care să-ţi placă. Schimbarea profesiei poate să nu fie o soluţie practică, dar ai nevoie de mai mult decât un loc de muncă pentru a plăti facturile.
- Regândeşte-ţi priorităţile
Sindromul de burnout este un semn că nu funcţionează ceva important din viaţa ta. Fă-ţi timp să te gândeşti la obiectivele şi visele tale. Ai ocazia să redescoperi ceea ce te face cu adevărat fericită, să-ţi dai timp de odihnă sau vindecare.
- Păstrează o dietă sănătoasă
Alimentele pe care le oferi corpului tău zilnic sunt importante şi pentru minte. Alegerile corecte îţi asigură vitalitatea şi o stare de spirit bună. Redu nivelul de zahăr şi carbohidraţi rafinaţi. Acestea duc rapid la o scădere a energiei.
Atenţie!
În cazul în care se instalează depresia, creşte riscul de suicid, de aceea, sindromul necesită supraveghere atentă şi tratament de specialitate.
@shutterstock
