Medicii avertizează: „În caz de AVC, nu staţi acasă! 1 minut pierdut înseamnă 2 milioane de neuroni pierduţi!“
Neurologii şi radiologii neurointervenţionisti trag un semnal de alarmă în plină pandemie: „Dacă suspectaţi apariţia unui AVC (pareză mână-picior, asimetria feţei, dificultăţi de vorbire), nu staţi acasă! Pacienţii sau aparţinătorii nu trebuie să piardă niciun minut până să sune la 112. De ce?
Se estimează că 1 minut de aşteptare poate duce la pierderea a 2 milioane de neuroni.
„Suntem într-o cursă contra cronometru pentru a ţine pacientul departe de invaliditate sau chiar de deces“, declară conf. dr. Cristina Ţiu – coordonator naţional al AP AVC, Şefa Secţiei de Neurologie II, din Spitalul Universitar Bucureşti şi viitor Preşedinte al Societăţii de Neurologie din România.
În timpul celor 2 luni de izolare a scăzut foarte mult numărul persoanelor care s-au prezentat la secţia de primiri-urgenţe a spitalelor.
„Numărul de prezentări a scăzut foarte mult la camera de gardă şi cazurile care au ajuns au fost de cele mai multe ori cazuri grave, cazuri decompensate, cazuri de AVC severe, ieşite din fereastrA de timp terapeutică“, declară prof. dr. Gheorghe IANA, Preşedintele SNRIR, medic primar Radiologie şi Imagistică Medicală.
Motivele care i-au ţinut pe oameni departe de serviciile medicale de urgenţă ţin, în opinia medicilor, de teamă de infecţie: „Au fost zile când de la 70 de prezentări la camera de gardă la neurologie am avut doar 4 sau 5 pacienţi. În mod sigur acele persoane nu vor avea contact cu mediul de spital şi nu vor fi infectaţi cu Covid-19 în spital, dar este foarte probabil să sufere de afecţiuni grave, care nu vor mai putea fi remediate“, avertizează conf. dr. Cristina Ţiu – Şefa Secţiei de Neurologie II, din Spitalul Universitar Bucureşti.
Expunerea pacienţilor cu AVC la infecţia cu COVID-19, redusă
Spitalele au creat circuite şi proceduri menite să minimizeze expunerea pacienţilor la riscul de infectare cu COVID-19, iar medicii cer oamenilor să apeleze cu încredere la serviciile medicale de care au nevoie, mai ales în cazul bolilor grave care necesită intervenţie de urgenţă.
„Spitalul Universitar Bucureşti este pregătit să gestioneze cazurile de AVC. Există materiale de protecţie, s-au creat circuitele necesare pentru pacienţii suspecţi de COVID 19, s-au organizat ture ale personalului care asigură îngrijirea celor suspecţi şi care nu se intersectează cu restul personalului. Toţi pacienţii care au indicaţie de internare sunt testaţi şi direcţionaţi către o aripă separată până la sosirea rezultatelor. Bineînţeles, în acest timp, primesc tratamentul adecvat“, explică dr. Bogdan Dorobat, medic primar radiologie intervenţională la Spitalul Universitar de Urgenţă din Bucureşti. Acesta subliniază şi că întreg personalul medical şi auxiliar poartă mască, ochelari sau vizieră, bonetă, îmbrăcăminte sterilă, iar pacientului i se pune mască.
Sterilizarea sălii de intervenţie se face că şi cum pacientul ar fi pozitiv, cu dezinfectare corespunzătoare, lampă UV, pauză între pacienţi şi aerisirea încăperilor. După sosirea rezultatului la testul de COVID-19 efectuat, pacienţii sunt mutaţi pe aripile cu pacienţi negativi. „În laboratorul de angiografie am încercat să creăm echipe de personal, medici, asistenţi, infirmiere – în principiu două echipe care lucrează alternativ, astfel încât să nu se intersecteze. Dacă una dintre echipe prezintă simptome, cea de-a 2-a să poată asigura continuarea activităţii“, adaugă dr. Bogdan Dorobat despre activitatea din Spitalul Universitar de Urgenţă din Bucureşti.
Cazurile de pacienţi cu suspiciune de AVC sunt o prioritate pentru toate spitalele de urgenţă din lume, iar în România sunt planuri concrete pentru scurtarea la minimum a perioadei dintre telefonul la 112 şi aplicarea tratamentului adecvat asupra pacientului în spital. „Înainte de declanşarea pandemiei era foarte aproape punerea în aplicare, în cadrul Acţiunii Prioritare pentru AVC-uri ischemice, a unui parteneriat între Ministerul Sănătăţii şi serviciile de ambulanţe, pentru aplicarea unei prenotificari a prezenţei unui caz de stroke încă din Ambulanţă, pentru a putea fi totul pregătit la ajungerea să la spital şi a se scurtă cât mai mult mult timpii de intervenţie până la aplicarea tratamentului potrivit“, anunţă Conf. Dr. Cristina Ţiu – viitorul Preşedinte al SNR şi Şef Secţie de Neurologie II din Spitalul Universitar Bucureşti.
Cum recunoaştem semnele unui AVC?
Pacienţii sau aparţinătorii îşi pot identifica după o metodă simplă simptomatologia AVC.
Dr. Lucian Mărginean, medic primar radiologie intervenţională la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Târgu Mureş explică: „Viaţă unei persoane care a suferit un AVC depinde de secundele care se scurg şi de rapiditatea cu care această ajunge la o unitate spitalicească unde poate primi îngrijirea potrivită pentru a elimina riscurile de deces sau invaliditate. Nu trebuie să existe ezitare sau timpi morţi între bănuiala apariţiei unui AVC şi telefonul dat la 112. Cum ne putem da seama că o persoană din jurul nostru trece prin asta? Prin metodă supranumită FAST care este vitală şi care ar trebui să fie cunoscută de cât mai multă lume.” FAST este un acronim format din primele litere ale celor mai importante simptome ale unui AVC: F este de la Faţă căzută şi asimetrică, A de la Amorţirea braţelor şi picioarelor, S de la Stâlcirea sau Sacadarea vorbirii, iar T vine de la Timp, pentru că atunci când un aparţInător sesizează simptomele, este timpul să sune urgent la 112. “Atenţia fiecăruia dintre noi la cei din jur şi reacţia imediată în caz de pericol nu trebuie să ţină cont de timpuri sau de temeri, pentru că, aşa cum obişnuim noi, medicii din domeniul neurologiei şi neurochirurgiei, să spunem: Timpul este creier!“, declară dr. Lucian Mărginean, medic primar radiologie intervenţională la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Târgu Mureş.
Dintre pacienţii cu AVC, aproximativ 30% decedează în primele 30 de zile, iar 30-35% vor rămâne cu un grad de dizabilitate care îi va face dependenţi de îngrijirea unei alte persoane sau îi va împiedica să îşi mai desfăşoare activitatea profesională.
@arhivă
