Psihologii avertizează asupra a 7 expresii aparent inofensive care îi pot crea anxietate copilului tău

Îți dorești, instinctiv, să-ți protejezi copilul. Este una dintre cele mai vechi și mai puternice porniri umane. O faci din iubire, din atașament, din nevoia profundă de a-l feri de durere, frică sau eșec. Îl avertizezi, îl liniștești rapid, îl îndepărtezi de tristețe sau risc și ai impresia că procedezi corect.

Însă psihologii spun că unele dintre aceste reacții bine intenționate îi pot transmite copilului că lumea este periculoasă, iar el nu este suficient de capabil să facă față. Iar de aici până la anxietate, ezitare și lipsă de încredere nu mai e decât un pas.

De ce „vorbele bune” pot avea efecte negative

Când copilul aude constant avertismente sau reasigurări grăbite, începe să evite riscurile firești vârstei. Nu mai explorează, nu mai testează limite, nu mai învață să rezolve probleme. Pe termen lung, îi devine mai greu să-și construiască reziliența emoțională, acea forță interioară care îl ajută să facă față vieții reale.

Iată cele 7 expresii aparent inofensive pe care psihologii recomandă să le eviți.

1. „Ai grijă!”

O spui din reflex, fără să te gândești. Problema este mesajul ascuns, și anume că există pericole peste tot. Copilul se uită la tine ca să înțeleagă dacă situația este sigură. Când aude avertismente continue, începe să anticipeze pericolul chiar și acolo unde nu există.

Ce poți spune în schimb? „Sunt aici cu tine.” sau „Fii atentă unde calci!”

2. „Nu te mai îngrijora, totul va fi bine!”

Vrei să îl liniștești, dar riști să-i invalidezi emoțiile. Copilul care deja se simte anxios poate înțelege că nu are voie să se simtă așa. Alternativă mai sănătoasă este: „Văd că ești îngrijorat. Spune-mi ce simți!”

3. „Știu că o să te descurci foarte bine”

Sună ca încurajare, dar poate crea presiune. Copilul simte că așteptările sunt mari și începe să se teamă de greșeală. În mintea lui apare întrebarea: ce se întâmplă dacă nu reușesc? Mai bine spui: „Important este să încerci.”

4. „Sunt mândră de tine când…”

Când lauda apare doar după rezultat, copilul învață că trebuie să merite aprecierea. Aprobarea devine condiționată, iar anxietatea crește. Funcționează mai bine: „Îmi place cât de mult te-ai străduit.”

5. „Vreau doar să fii fericit”

Deși pare cea mai blândă dorință, copilul poate simți presiunea de a părea mereu bine. Ajunge să-și ascundă emoțiile negative, ca să nu dezamăgească. Un mesaj mai echilibrat este: „Sunt aici pentru tine, indiferent cum te simți.”

6. „Tu ești totul pentru mine”

Spus din dragoste, dar greu de dus. Copilul poate simți că poartă responsabilitatea fericirii tale și că nu are voie să greșească. O variantă mai sănătoasă ar fi: „Te iubesc enorm și voi fi mereu lângă tine.”

7. „Fii cuminte!”

Pentru copil, mesajul se traduce adesea prin: valoarea ta depinde de comportament. Și atunci, în loc să se exprime liber, începe să joace un rol. Mai clar și mai corect ar fi: „Spune-mi de ce ai nevoie.”

Mizează pe „Sunt aici cu tine”. Nu rezolvă problema, dar creează conexiune. Îi transmite copilului că nu este singur, că emoțiile lui sunt valide și că poate traversa momentul dificil în siguranță. Acest enunț îl ajută să-și regleze emoțiile, să capete încredere și să înțeleagă că nu este o problemă cu el, atunci când se simte copleșit.