Zestrea spirituală moştenită de la predecesori dăinuie în piatră şi ne cheamă să înţelegem cum aceste patru locaşuri de cult sunt puternic legate de începuturile culturii româneşti şi de modul armonios de convieţuire a diverselor etnii din Ţara Bârsei.

Biserica „Sfântul Nicolae“ şi prima şcoală românească

Construită pe locul unui mai vechi locaş de cult din lemn, atestat documentar în  anul 1292, Biserica „Sfântul Nicolae“ a fost ridicată în piatră de localnici, în anul  1495, sub oblăduirea lui Neagoe Basarab, domnitorul Ţării Româneşti. La început o construcţie gotică, lăcaşul a suferit, de-a lungul timpului, diverse transformări în stil baroc. În secolul al XVIII-lea, planul bisericii a fost mărit prin adăugarea unor paraclise şi a unui pridvor.

De-a lungul timpului, mulţi domni şi  familiile lor au oferit danii (n.r. – donaţii) bisericii din Şchei. Chiar şi împărăteasa Elisabeta a Rusiei a trimis bisericii daruri scumpe, constând în obiecte sfinte  preoţeşti şi arhiereşti, precum şi în obiecte de cult din metal preţios. În grădina bisericii se află clădirea-muzeu a primei şcoli de limba română ce a funcţionat aici încă din secolul al XIII-lea. Începând cu anul 1559, limba de predare în această şcoală a fost româna. Tot sub egida acestei biserici au fost tipărite la Braşov primele cărţi în limba română şi a fost scrisă  prima gramatică românească, cu ajutorul diaconului Coresi.

Citeşte şi: Corbii de Piatră, mănăstirea rupestră cu două altare

Biserica Neagră, impozant monument în stil gotic

Unul dintre simbolurile oraşului Braşov este biserica parohială a Cultului Evanghelic din România, a cărei construcţie a început în anul 1377 şi a durat 100 de ani. Biserica Neagră este cea mai mare construcţie sacrală din România, cea  mai mare biserică-hală la răsărit de Viena şi unul dintre cele mai mari lăcaşe de  cult medieval în stil gotic din zona de sud-est a continentului. Numele actual l-a  primit după ce, în anul 1689, incendiul care a cuprins tot oraşul a transformat-o într-o ruină. Iniţial, ea purtase  hramul  Sfintei Maria.

Reconstrucţia a durat  aproape 100 de ani, iar odată cu aceasta acoperişul a fost extins. Renovarea     interiorului a făcut să se piardă influenţele de tip gotic, modificările realizându-se în stil baroc. Actualul altar al lăcaşului, ce datează din 1866, este clădit în stil neogotic. Printre obiectele de patrimoniu ale bisericii se numără Orga Buchholz, cea mai mare orgă mecanică din România şi cea mai mare colecţie de covoare orientale din Europa, datând din secolele XV-XVI. Valoroase sunt şi cristelniţa  (1472), pictura murală a Sfintei Maria (1476), precum şi stranele din secolele XVIII-XIX, care atestă activitatea intensă a breslelor braşovene.

Citeşte şi: Popasuri pe Valea Oltului

Biserica romano-catolică „Sfinţii Petru şi Pavel“

Aflat în centrul vechi al Braşovului, acesta este singurul monument din oraş construit în totalitate în stil baroc. Actuala biserică datează din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, fiind  construită pe locul unei vechi mănăstiri dominicane   în stil gotic, din anul 1342. Iniţial, altarul era orientat către răsărit, invers faţă  de actuala biserică, ce are altarul orientat către apus. După Reforma din secolul  al XVI-lea, mănăstirea a fost desfiinţată, iar corul vechii biserici gotice a fost folosit  de comunitatea luterană maghiară.

În  anul 1711, mănăstirea a fost reînfiinţată de călugării franciscani, apoi a intrat  în posesia iezuiţilor. Demolată în 1766, vechea biserică gotică a fost reconstruită în stil baroc transilvănean în anul 1773, cu sprijinul împărătesei Maria Tereza a Austriei. Pereţii bisericii sunt decoraţi cu bogate stucaturi, iar în partea mediană a arcadei cu stema oraşului Braşov şi a Transilvaniei. Altarul principal al bisericii  este sculptat în lemn şi poleit cu aur. În medalioanele pictate pe suprafaţa bolţilor apar scene biblice. În capelele laterale sunt amplasate altare şi confesionale, iar sub cele două baldachine amplasate simetric pe arcadă stau amvonul şi o pictură a Mariei Protectoare de Passau.

Biserica „Sfântul Bartolomeu“

Cel mai vechi monument din Braşov, Biserica Luterană de pe Strada Lungă, a fost construită în primele decenii ale secolului al XIII-lea de călugări cistercieni, în stilul arhitecturii romane. Întemeietorul acestei biserici iniţial catolice a fost Herman von Salza, conducătorul ordinului cavalerilor germani. Coloanele bisericii sunt sprijinite de socluri puternice şi sunt terminate de capitelurile în stil pregotic, iar pictura de pe pereţii bisericii impresionează prin motivele romanice şi gotice. Clădirea, cu o lungime de 55 de metri, a fost înconjurată de un zid de apărare ce a rezistat atacurilor trupelor otomane din  1421.  Ulterior  cutremurului de la 1822, altarul a fost refăcut în stil clasicist şi s-a instalat o nouă orgă, cu 25 de registre. La Biserica „Sfântul Bartolomeu“, comunităţile săseşti din toată Ţara Bârsei, dar şi din străinătate se adună în ultima duminică dinaintea  zilei de 24 august, ziua Sfântului Bartolomeu, când este sărbătorit hramul bisericii.