Plânsul este considerat o terapie. Este la fel de benefic ca râsul. Prin plâns se elimină o serie de bacterii de la nivelul ochilor. Aparent, lacrimile au efect antibacterian asupra căilor nazale. Plânsul este asociat cu diferite emoţii, pozitive sau negative.

Când suntem trişti şi plânge, corpul eliberează compuşi cu rol sedativ. De aceea ne simţim mai uşor şi somnoroşi după o doză mare de plâns. În copilărie, micuţii plâng pentru a îşi elimina energia negativă. Adulţii preferă să o strângă în ei considerând că este prea ruşinos să plângi.

Medicii şi psihologii susţin că e sănătos să plângem în mod regulat. Lacrimile conţin o cantitate mare de hormoni ai stresului. Prin plâns se mai elimină şi mangan, un element responsabil de apariţia depresiei, anxietăţii. Japonezii au aflat acest secret al sănătăţii şi îl practică des.

Există o terapie numită rui-katsu, “căutarea lacrimilor”, unde oamenii se întâlnesc şi se încurajează să plângă, povestind întâmplări emoţionante din viaţa lor. Plânsul aduce în urma sa hormoni care aduc buna dispoziţie (dopamină, serotonină), elimină gândurile şi emoţiile negative (furia, frica, ura etc.). De aceea, după o criză de plâns ne simţim mai optimişti şi mai relaxaţi.

Sursa: zodiacool.ro