Îmi amintesc şi acum cu drag că,în preajma sărbătorii de Sânziene,bunica ne punea pe mine şi pe sora mea mai mare să ne spălăm părul cu rădăcină de Iarbă mare,pentru a avea părul mătăsos şi sănătos. Tradiţia spunea că în acest fel,fetele vor deveni plăcute feciorilor.

Drăgaica, invocată de fecioare şi de neveste

Drăgaica este o divinitate agrară care protejează lanurile de grâu şi femeile măritate. Ea este sinonimă cu Sânziana,Dârdaica,Regina Holdelor-şi i se mai spune şi Mireasa. Potrivit credinţelor populare,în ziua solstiţiului de vară,când înfloresc sânzienele,Drăgaica este invocată în timpul dansului ei nupţial atât de fetele care sunt fecioare,ajunse la vârsta căsătoriei,cât şi de femeile măritate.

Dă bob spicului de grâu

Se crede că Drăgaica ar umbla pe pământ sau că ar pluti în aer. Cântă şi dansează pe câmpuri şi prin păduri,împreună cu alaiul ei nupţial. În unele sate din sudul Munteniei,fata care joacă rolul zeiţei în cetele de Drăgaică este îmbrăcată ca o mireasă,cu rochie albă,şi poartă o cunună din flori de sânziene. Oamenii cred că zeiţa dă bob spicului de grâu,vindecă bolile şi suferinţele oamenilor,urseşte fetele care sunt bune de măritat şi apără holdele de grindină,furtuni sau vijelii.

Sânzienele,zâne sfinte care umblă noaptea

Potrivit credinţelor populare,sânzienele sunt reprezentări fantastice în alaiul de nuntă al marii zeiţe agrare. Ele umblă doar în cete,de obicei în număr impar. Se mai spune că ar fi zâne sfinte sau fecioare frumoase răpite de zmei şi ţinute în palate ferecate,ascunse prin păduri neumblate de picior de om. Spre deosebire de Iele şi de Rusalii,care sunt rele,sânzienele sunt zânele bune din mitologia românească. În noaptea magică,aceste creaturi joacă şi râd,făcând holdele să rodească. Au grijă ca animalele şi păsările să se înmulţească,dau miros florilor şi tămăduiesc bolile.

Obiceiuri şi practici magice de Sânziene

Numeroase obiceiuri,credinţe şi practici însoţesc această sărbătoare,în funcţie de zonele ţării. Gospodarii se leagă în talie cu tulpini de cicoare,pentru a preveni astfel durerile de şale din timpul secerişului. Fetele îşi curăţă părul cu Iarbă mare,ca să fie pe placul feciorilor din sat. Fetele şi nevestele tinere se spală într-o apă curgătoare,în locuri secrete,sau se tăvălesc prin pajiştile cu rouă,noaptea,pentru a fi frumoase tot anul şi pentru a fi îndrăgite de bărbaţi.

Cum îţi afli ursitul

Tradiţia spune că din florile de sânziene şi din spicele de grâu se împleteşte o cunună. Aceasta este purtată pe cap de o fecioară,în cadrul ceremonialului numit Dansul Drăgaicei. Dacă această coroană este agăţată la fereastră sau la stâlpul porţii,are puterea de a-i apăra pe oameni de forţele malefice. Se crede că fata care pune floarea sub pernă,în noaptea de Sânziene,îşi vede în vis ursitul. Femeia care îşi înfăşoară talia cu tulpini de sânziene este ocolită de dureri de şale,iar fetele fecioare şi nevestele care poartă o sânziană în sân sau un păr sunt atrăgătoare şi drăgăstoase.

Ştiai că...

... în România există două varietăţi ale plantei,sânziana galbenă şi cea albă? Acestea cresc prin fâneţe şi livezi,pe marginea drumurilor şi prin păduri.

Floarea,un reper calendaristic

Pentru că înfloreşte în cea mai lungă zi a anului,sânziana este un reper calendaristic,prin care gsopodarii pot aprecia stadiul culturilor agricole. De exemplu,dacă sânzienele înfloresc înainte de 24 iunie,înseamnă că plantele şi culturile se află într-un stadiu avansat de dezvoltare. În nordul ţării şi în satele din zonele de munte,oamenii începeau să cosească pajiştile la înfloritul sânzienelor. În medicina populară,se crede că cel mai bine este ca florile de sânziene să fie culese în zorii zilei de 24 iunie. Tulpinile,seminţele şi rădăcinile din care se fac numeroase remedii se culeg toamna.

Calendar creştin

16-22 iunie

16 iunie. Creştinii ortodocşi îl sărbătoresc pe sfântul Tihon.

18 iunie. Creştinii romano-catolici îşi amintesc de sfinţii Marcu şi Marcelian.

22 iunie. Creştinii ortodocşi se roagă sfinţilor Grigorie Dascălul şi Eusebie.