Salamul de Sibiu nu e din Sibiu. Cine l-a inventat, care sunt ingredientele permise şi cele interzise

1 shutterstock 730199893 jpg jpeg

Unul dintre cele mai cunoscute produse româneşti, cu o istorie de peste un secol, este salamul de Sibiu. Inventat în anii 1800, acest salam nu este însă originar din Sibiu. Dar cum a ajuns să aibă acest nume, care sunt regulile ce trebuie respectate pentru pepararea lui şi cine are voie în România să producă salamul de Sibiu?

Poate cel mai cunoscut produs românesc certificat în Europa este salamul de Sibiu. În mod paradoxal, el nu este originar din Sibiu ci din… Sinaia. Un pietrar Italian, Filippo Dozzi, s-a stabilit însă în 1885  la cariera de piatră de la Piatra Arsă (Poiana Ţapului). El provenea dintr-o familie cu tradiţie în producerea mezelurilor, astfel că a început aici fabricarea unui salam numit salam de iarnă, crud-uscat, cu termen de maturare foarte lung şi cu garanţie de luni de zile.

Produsul lui Dozzi s-a numit la început salam de iarnă, dar faptul că era exportat prin vama Sibiu i-a adus, ulterior, numele pe care-l ştim azi cu toţii.

Cine are voie să-l producă?

Un produs destinat iniţial lucrătorilor din mină (bogat caloric, potrivit pentru cei ce făceau muncă fizică), salamul de Sibiu a devenit rapid un produs de lux. În 1910, italianul a fondat Întreprinderea Individuală Filippo Dozzi, unde a început fabricarea salamului de Sibiu, ajungând ca în 1938 să producă 100 de tone pe an.

Salamul de Sibiu este fabricat astăzi de şase producători locali din Asociaţia Producătorilor de Salam de Sibiu (APSS), aceştia fiind singurii care pot fabrica acest tip de mezel. Produsul conţine carne de porc (minimum 70%) şi slănină tare (maximum 30%), tocate la dimensiunea „bob de orez“ (2-4 mm). În amestec se adaugă sare, condimente naturale - piper, ienibahar şi usturoi -, conservanţi (sare în amestec cu nitrit sau nitrat de sodiu), antioxidanţi (acid ascorbic şi sărurile acestuia), agenţi de maturare (culturi starter şi/sau culturi de bioprotecţie), zaharuri (maximum 1%.) Opţional, pot fi utilizaţi agenţi de maturare alcoolici: vin alb, vin roşu, vin rose, coniac, vinars, vin spumant, bere neagră.

Ce este absolut interzis în compoziţia salamului?

Nu sunt permise în fabricarea salamului de Sibiu următoarele ingrediente: potenţiatori de gust (de exemplu monoglutamat de sodiu), acidifianţi, coloranţi, adaosuri proteice (proteină vegetală, proteină animală), orice alt adaos care poate înlocui carnea, sarea de mare.

Cu această pastă sunt umplute membrane colagenice sau membrane naturale de cal. De asemenea, sunt folosite culturi de mucegai nobil - Penicillium nalgiovensis sau un amestec de diferite tipuri Penicillium -, afumarea se face cu lemn de esenţă tare (fag, stejar), iar maturarea durează între 45 şi 120 de zile.

FOTO Shutterstock, APSS



Recente

Curry de conopida  Sursa foto shutterstock 1832073079 jpg
biciclete 16x9 png
Prajitura tavalita  Sursa foto shutterstock 2534672425 jpg
imbracaminte sport premium pentru barbati combinarea hanoracelor confortabile cu geci functionale jpg
Foto 1 Shutterstock 1920x1080 png
Tocanita de varza  Sursa foto shutterstock 2248605665 jpg
e1d0909921f538fdf9efa0d96df44816c2 jpg
e135d47c8ed30af3957617f9a6468e9420 jpg
Placinta cu branza  Sursa foto shutterstock 2417697867 jpg
young woman drinking juice home jpg
Varza calita  Sursa foto shutterstock 1950813991 jpg
CLICKPENTRUFEMEI louis hansel h39GHaRssNo unsplash jpg
carucior lorelli 12 png
e10ab0050a558ac29bbc9a0b83ecf804e0 jpg
Papansi cu dulceata de fructe de padure  Sursa foto shutterstock 1098286757 jpg
CLICKPENTRUFEMEI kowon vn R3KYh1a3xfU unsplash jpg
Chiftele in sos picant  Sursa foto shutterstock 347885708 jpg
Plitele electrice și rolul lor în păstrarea substanțelor nutritive din alimente jpg
Fursecuri nuci cu crema  Sursa foto shutterstock 558061027 jpg
Cuptorul electric aliatul modern care îți schimbă felul în care gătești jpg