Sărbătoarea ne aminteşte de minunile care au fost săvârşite la un izvor care se afla în preajma Constantinopolului. Una dintre ele este despre orbul care şi-a recăpătat vederea după ce s-a spălat pe faţă cu apa izvorului. Totodată,scrierile sfinţilor părinţi amintesc că de-a lungul anilor apa din izvor a vindecat mai multe răni şi suferinţe.

În Istanbul,există şi astăzi o biserică în care se presupune că există izvorul cu apa tămăduitoare. Biserica Izvorul Tămăduirii a fost construită în secolul al XIX –lea,iar în subsolul acesteia există un paraclis care datează din secolul al V –lea,unde izvorul curge şi în prezent.

Alături de Mântuitor,care se arată în această săptămână ca izvor al vieţii şi învierii,Maica Domnului apare ca ocrotitoare a vieţii şi "Izvor al tămăduirilor". Cu ocazia acestei sărbători,se sfinţesc apele,iar creştinii ortodocşi vin la biserică pentru a lua Agheasma Mică,care este pregătită de preoţi la toate bisericile şi mănăstirile din ţară. Agheasma Mică poate fi băută pe tot parcursul anului.

Tradiţii şi obiceiuri de sărbătoarea Izvorul Tămăduirii

-În tradiţia populară,se crede că bolnavii beau apă sfinţită din dimineaţa în care se sărbătoreşte ziua praznicului şi care respectă ritualul,se însănătoşesc.

-Casele credincioşilor sunt stropite de preoţi cu apă sfinţită,de Izvorul Tămăduiri

-Se stropesc cu Agheasma Mică toate camerele din casă.

-În popor se spune că cei care asistă la slujba specială făcută la biserică în această zi,dar şi cei care citesc acatistul Izvorului Tămăduirii pot scăpa de patima alcoolului.

-Se mai spune în popor că,în această zi,apele sunt mai zgomotoase şi mai zbuciumate. De aceea,zgomotul apei îi ajută pe fântânari să găsească mai uşor o sursă de apă.

-Femeile nu trebuie să spele,să calce sau să croiască îmbrăcăminte,pentru că se spune că lucrul făcut în ziua sfântă  nu va fi de folos şi nu va fi terminat niciodată.

-Tot în această zi,gospodarii aruncă apă sfinţită peste vitele de povară,pentru ca ele să fie sănătoase şi să lucreze cu spor la muncile agricole.

-De asemenea,se stropesc cu apă sfinţită în ziua praznicului şi grădinile şi livezile,pentru a fi un an rodnic. Totodată,oamenii cred că acest ritual protejează recoltele de distrugerile provocate de grindină.

-O altă practică străveche care este complet interzisă în această zi este vrăjitoria. Se spune înainte femeile umblau cu tot felul de vrăji în ziua de Izvorul Tămăduirii,tocmai pentru că apele avea puteri miraculoase şi le ajutau pe acestea să îşi împlinească dorinţele. Cine lasă un vas cu apă în biserică de joi până vineri şi apoi se spăla cu ea scăpa de ghinioane şi necazuri. Totuşi,acest obicei este considerat un mare păcat,iar în majoritatea zonelor ţării el a fost dat de mult uitării.

-În ziua de Izvorul Tămăduirii,tinerii adolescenţi din anumite zone ale ţării obişnuiau să facă legământul juvenil-în casă,în grădini sau în jurul unui copac înflorit.

-Persoanele ”legate”,verii,surorile,fraţii,fraţii de cruce se întâlneau anual sau după căsătorie,la Rusalii. După încheierea legământului,ei se comportau unii faţă de ceilalţi ca adevăraţi fraţi şi surori.

Credit foto:www.huff.ro