Carenţa de vitamina D. La ce boli duce lipsa acestei substanţe

1 69578 original jpg jpeg

Vitamina D este esenţială pentru sănătatea oaselor. Principalul rol pe care îl joacă acest element în organism este acela de a asigura formarea şi mineralizarea scheletului, favorizând absorbţia calciului în oase. Astfel, carenţa de vitamina D duce la boli grave.

Georgeta Ionică,farmacist DONA,doctor în ştiinţe farmaceutice,ne vorbeşte despre carenţa de vitamina D din organism şi riscurile la care suntem supuşi.

Vitamina D,spre deosebire de alte elemente asemenea ei,prezintă o particularitate:poate fi procurată din alimente sau fabricată de organism. În acest din urmă caz,sintetizarea necesită un factor esenţial:soarele,adică mai exact razele ultraviolete. Expunerea braţelor şi a chipului timp de 15-30 de minute la soare este suficientă pentru a furniza cantitatea necesară de vitamina D,cu condiţia ca intensitatea razelor să fie destul de mare. În perioada septembrie-mai este destul de greu de îndeplinit această condiţie,de aceea,majoritatea persoanelor adulte,dar şi din rândul copiilor,suferă de carenţă de vitamina D,mai ales ca exista puţine surse alimentare bogate în această vitamină.

Carenţa de vitamina D şi rahitismul – principalul pericol pentru copii

Carenţa de vitamina D la copiii mici se traduce prin binecunoscutul rahitism,dar şi prin deformări ale scheletului şi încetinire în procesul de creştere. Incidenţa acestei boli este mult mai mare în ţările cu climă rece,cum sunt cele din nordul Europei. Nici la noi în ţară situaţia nu este tocmai îmbucurătoare în această privinţă, prevenirea rahitismului cu picături de vitamina D fiind obligatorie până la vârsta de cel puţin un an. De când au fost introduse formulele de lapte de creştere îmbogăţite cu vitamina D,riscul de dezvoltare a acestei afecţiuni,cu consecinţe grave pe tot parcursul vieţii,s-a redus semnificativ. Renunţarea la acest tip de lapte în favoarea celui clasic,de vacă,duce la un aport insuficient de vitamina D,în condiţiile expunerii limitate la soare.

Suplimentarea aportului de vitamina D devine din nou importantă în perioada preadolescenţei şi adolescenţei,adică la pubertate. Procesul de creştere este foarte accentuat,atunci constituindu-se o bună parte a capitalului osos. De altfel,dezvoltarea maximă a masei osoase are loc la finele pubertăţii. Apoi,după vârsta de 30 de ani,când se menţine o oarecare stabilitate,începem să pierdem câte puţin din fermitatea scheletului osos în fiecare zi,până la sfârşitul vieţii.

Citeşte şi:

Top 5 alimente bogate în vitamina D

Vitamina D,esenţială pentru slăbit

Carenţa de vitamina D predispune la boli grave

Carenţa de vitamina D în organismul adulţilor predispune la dezvoltarea unor boli osoase,precum:osteoporoza,osteopenia şi osteomalacia şi,totodată,creşte riscul unor fracturi. De asemenea,se pare că influenţează apariţia unor boli de inimă şi chiar a unor forme de cancer,deoarece,în lipsa ei,numeroase substanţe necesare bunei funcţionări a organismului nu se asimililează. Astfel,se estimează că mai puţin de 15% din calciu şi 60% din fosfor sunt absorbite de corpul uman în lipsa vitaminei D.  Slăbiciunea muşchilor poate fi cauzată,într-o mare măsură, de carenţa de vitamina D, deoarece funcţionarea optimă a musculaturii umane este condiţionată de acest element. În corpul uman există muşchi care au ca receptor vitamina D şi au nevoie de acest element pentru a putea funcţiona la capacitate maximă. Riscul de a suferi de slăbiciune a muşchilor este mai mic cu 22% la persoanele care dispun de suficientă vitamina D în organism.                 Unele organe,precum creierul,prostata,sânii,colonul au ca receptor vitamina D. De aceea,este extrem de benefică pentru buna funcţionare a acestora.         Forma activă a vitaminei controlează mai mult de 200 de gene,printre cele responsabile de diferenţiere sau reproducere. Astfel,ea poate ajuta la înmulţirea celulelor sănătoase şi,în acelaşi timp,poate să împiedice răspândirea celulelor bolnave în organism. Carenţa de vitamina D a fost legată şi de incidenţa crescută a schizofreniei şi depresiei. Ea este necesară pentru buna formare şi dezvoltare a creierului şi ajută la optima funcţionare mentală pe parcursul vieţii.                De aceea,specialiştii sunt de părere că administrarea unei doze optime pe parcursul sarcinii şi în primii ani de viaţă ai copilului este o modalitate viabilă şi totodată simplă de prevenire a bolilor mentale.  Cercetătorii au observat ca carenţa de vitamina D e corelată cu hipertensiunea arterială favorizează diferite afecţiuni cardiovasculare. Potrivit studiilor de specialitate,persoanele hipertensive,cu deficit important de vitamina D,prezintă o probabilitate aproape dublă de a dezvolta diferite forme de boli cardiace faţă de persoanele sănătoase.               

Vitamina D cu măsură

Cum carenţa de vitamina D poate favoriza dezvoltarea unei lungi serii de afecţiuni,tot aşa un aport prea mare de „vitamina soarelui” poate fi periculoasă pentru organism. Administrarea de suplimente trebuie făcută numai la recomandarea medicului, singurul în măsură să stabilească doza necesară,în urma analizelor efectuate. Altfel,excesul poate avea repercusiuni grave,de la hipercalcemie la moarte cauzată de blocajul renal.

Surse naturale de vitamina D

În perioadele când expunerea la soare nu este posibilă decât într-o mică măsură,unele alimente şi suplimente pot contribui la creşterea nivelului vitaminei D în sange:

-          Somon -100 g de peste din acest soi ne oferă 360 UI de vitamina D;

-          Lapte de vaca-un pahar (200 ml) ne poate oferi 98 UI de vitamina D;

-          Ton în ulei -85 g,ne asigurăm 25% din cantitatea zilnică necesară de vitamina D;

-          Iaurt-170 g vom asimila 80 UI de vitamina D,plus potasiu,magneziu,vitaminele B2 şi B12;