Cele mai vechi mănăstiri din România

În drumurile tale prin ţară, nu ocoli aceste aşezăminte, care ocrotesc icoane făcătoare de minuni şi sfinte moaşte. Sunt file de istorie şi de credinţă, iar poveştile lor poartă amprenta personalităţilor vremii.

Mănăstirea Cisterciană de la Cârţa

Călugărilor francezi din ordinul catolic cistercian li se datorează fondarea celor mai vechi mănăstiri de la noi. Una a fost ridicată în anul 1179, la Igriş (judeţul Timiş). Mai există şi Mănăstirea Cârţa, înfiinţată în 1202. La cea din Igriş au fost puse bazele primei biblioteci din România, dar aşezământul a fost distrus, din păcate, de invazia tătară din anul 1241, care a afectat şi Mănăstirea Cârţa. Astăzi, la 50 km de Sibiu, au mai rămas în picioare doar ruinele vechii mănăstiri din Cârţa, desfiinţată în 1474, la ordinul unuia dintre cei mai mari regi ai Ungariei, Matei Corvinul, de origine română. Mănăstirea a fost primul edificiu în stil gotic din Transilvania, şi a influenţat stilul bisericilor din Prejmer şi Bistriţa.

Mănăstirea ortodoxă Hodoş-Bodrog

Una dintre primele mănăstiri ridicate în România este Hodoş-Bodrog, din judeţul Arad. A fost construită în secolul al XI-lea şi, de atunci, a purtat hramul Intrarea în Biserică a Maicii Domnului. Credincioşii care-i trec pragul se închină la icoane care datează din secolul al XIV-lea, printre care şi o icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului. La 15 metri de biserica din incinta complexului monahal se ridică un turn-clopotniţă, pe locul vechii biserici.

Mănăstirea Cozia

Aflată la numai 3 kilometri de staţiunea Călimăneşti-Căciulata, judeţul Vâlcea, Mănăstirea Cozia se numără printre cele mai cunoscute şi mai vizitate din România. Ctitorie a voievodului Mircea cel Bătrân, a primit hramul Sfânta Treime la sfinţire, în anul 1388. Decoraţiile ferestrelor poartă motivul bizantin al acvilei cu două capete, un simbol al legăturilor politice pe care Ţara Românească le avea cu Imperiul Bizantin. Însăşi forma bisericii este de inspiraţie bizantină. În interiorul acesteia se găseşte mormântul voievodului şi al mamei domnitorului Mihai Viteazul, Tudora, care s-a călugărit primind numele Teofana. Dacă ajungi în aceste locuri, poposeşte în Cerdacul lui Mircea, o terasă cu deschidere spre râul Olt, la fel de veche precum biserica.

Mănăstirea Râmeţ

În preajma anului 1214, călugării Romulus şi Ghenadie întemeiau mănăstirea de la Râmeţ, care astăzi ocroteşte moaştele Sfântului Ierarh Ghelasie de la Râmeţ, conducătorul Arhiepiscopiei Transilvaniei. Se numără printre cele mai vechi mănăstiri ortodoxe din Transilvania. Deoarece în această zonă s-au retras călugări la adăpostul stâncilor, s-a dat numele Râmeţ de la cuvântul eremit, care însemna pustnic. Complexul monahal se află la 12 km vest de Aiud şi la 36 km de Alba Iulia, în Munţii Trascăului, într-un loc numit Valea Mănăstirii sau Grădina raiului din Apuseni. Profită de ocazie să vizitezi şi muzeul găzduit de mănăstire, care deţine o colecţie de carte veche, obiecte etnografice, icoane pe lemn şi sticlă.

Mănăstirea Negru Vodă

Ctitorită în anul 1215 de voievodul Radu Negru, lăcaşul de cult Negru Vodă din oraşul Câmpulung-Muscel, judeţul Argeş, a fost rezidit de Basarab I. A devenit mănăstire de călugări datorită domnitorului Matei Basarab, care a refăcut biserica din temelii, a înconjurat-o cu un zid înalt şi a construit un turn-clopotniţă. Aici a adus tipografia dăruită de mitropolitul Petru Movilă şi a tipărit, în anul 1642, o carte în limba română, „Învăţături preste toate zilele“. La această mănăstire s-a înfiinţat şi prima şcoală cu predare în limba română, în anul 1669, unde învăţau nu doar copiii boierilor, ci şi cei săraci.