Cum recunoşti atacul de panică

Un număr foarte mare de oameni cheamă Salvarea convinşi fiind că suferă un infarct miocardic. Ei descriu personalului care le răspunde la numărul de urgenţă 112 mai toate simptomele unui infarct. Dar, când ambulanţa ajunge la ei, personalul medical constată că este vorba de un atac de panică.

Atacul de panică este un episod brusc şi, de multe ori, recurent de frică intensă, care declanşează reacţii fizice severe, în ciuda faptului că nu există un pericol real sau o cauză aparentă. De obicei, eşti implicată într-o activitate banală, cum ar fi spălatul vaselor sau vizionarea unui film, când brusc simţi că transpiri, că îţi amorţeşte corpul, că ai palpitaţii severe şi că nu mai poţi să respiri. În acele momente eşti convinsă că ai un infarct şi că vei muri sau că vei înnebuni.

Ce se-ntâmplă, doctore?

Atacurile de panică sunt destul de comune şi pot apărea la orice vârstă, chiar şi în adolescenţă. Conform statisticilor, aproximativ 20% dintre români suferă un atac de panică cel puţin odată în viaţă. În majoritatea cazurilor, acestea încep fără nicio atenţionare prealabilă şi cresc rapid în intensitate. Punctul maxim de panică este atins cam în 10 minute, iat atacul durează, de obicei, cam 30 de minute. În unele cazuri, atacul de panică poate ţine chiar şi o oră.

Deşi frica intensă determină accelerarea ritmului cardiac, a respiraţiei rapide şi scurte însoţite de sentimentul de pierdere a controlului şi de moarte iminentă, atacul de panică nu are consecinţe asupra organismului. Doar în situaţii recurente dese poate afecta pacientul. Totuşi, atacurile de panică nu trebuie lăsate în voia sorţii. Când acestea sunt recurente, un consult medical este necesar.

Citeşte şi: 5 motive pentru care ne poate durea în piept

Simptomele atacului de panică

Cauzele atacului de panică nu sunt foarte clare. Unii cercetători spun că ar putea fi declanşat pe fond genetic sau că ţine de chimia organismului. Alţii cred că tulburarea de panică, adică atacurile recurente, sunt cauzate de o hipersensibiliate a creierului faţă de dioxidul de carbon, ceea ce declanşează o „alarmă falsă” în creier, creând astfel panica. De asemenea, cercetătorii au observat că persoanele care au fobii sau care consumă mult alcool sunt mai predispuse atacurilor de panică. Însă, ca în cazul multor altor probleme de sănătate, principala cauză din spatele unui atac de panică este stresul.

Indiferent de cauză, majoritatea persoanelor cu atacuri de panică experimentează mai multe dintre aceste simptome: palpitaţii, furnicături sau amorţeală la nivelul braţelor şi degetelor de la mâini, sentiment de paralizie a corpului, senzaţie de slăbiciune, ameţeală sau chiar leşin, durere în piept, dificultăţi de respiraţie, transpiraţie şi frisoane, sentiment de teroare, senzaţia de pierdere a controlului şi sentimentul de moarte iminentă.

Toate aceste simptome, deşi sunt doar „trucuri” ale creierului, pot afecta persoana care suferă atacuri de panică recurente, în special psihic. Există, însă, soluţii de tratament, inclusiv medicamente, terapii naturiste şi şedinţe psihologice.

Citeşte şi: Cum ne menţinem sănătatea mintală în perioada carantinei

Atac de panică sau infarct?

Simptomele atacului de panică şi cele ale infarctului sunt foarte asemănătoare şi, de aceea, cele două afecţiuni sunt greu de diferenţiat. Sunt, însă, câteva modalităţi de a şti de care dintre ele suferi. Una dintre ele este tipul durerii din piept. Palpitaţiile şi durerea în piept sunt printre cele mai comune semne atât ale infarctului cât şi ale atacului de panică. În timpul unui atac de panică, durerea toracică este de obicei ascuţită, ca o înjunghiere, şi localizată în mijlocul pieptului. Pe de altă parte, în cazul unui infarct miocardic, durerea este mai degrabă ca o apăsare asupra pieptului sau ca şi când inima ar fi ştrangulată. De asemenea, durerea toracică apărută în urma unui atac de cord începe de obicei în centrul pieptului, dar se poate extinde la braţ, la maxilar sau la omoplaţi.

Condiţiile în care apar simptomele pot fi, şi ele, un indiciu dacă suferi un atac de panică sau un infarct. Deşi ambele apar brusc şi fără vreo avertizare, există unele diferenţe. De multe ori, infarctul miocardic apare în urma unui efort fizic, cum ar fi alergatul sau urcatul scărilor, când inima depune mai mult efort.

Durata simptomelor te poate ajuta, de asemenea, să distingi între un infarct miocardic şi un atac de panică. Deşi poate varia, majoritatea atacurilor de panică se termină în 20 până la 30 de minute. În timpul unui infarct, simptomele tind să dureze mai mult şi să se agraveze în timp. De exemplu, durerea toracică poate fi uşoară la debutul unui infarct, dar poate deveni severă după câteva minute.