Doar în Statele Unite sunt estimaţi între şase şi opt milioane de adulţi vegetarieni. Câteva alte milioane mănâncă pui şi peşte, dar au renunţat la carnea roşie, iar cel puţin două milioane au adoptat o dietă vegană, adică au renunţat la orice produs animal, inclusiv ouă şi lactate.

Cercetări şi... cercetări

În mod tradiţional, cercetările făcute asupra consecinţelor vegetarianismului s-au axat pe posibile deficienţe nutriţionale, susţinând că excluderea cărnii şi a produselor animale din hrană poate fi dăunătoare sănătăţii. Pe de altă parte, majoritatea acestor studii au fost sponsorizate sau chiar efectuate de industria alimentară, inclusiv de marile ferme de animale. În ultimii ani, însă, a început să apară şi reversul medaliei. Tot mai multe studii, efectuate chiar de medici, confirmă faptul că o dietă bazată pe legume şi fructe aduce nenumărate beneficii de sănătate. Nu doar că aceasta oferă toţi nutrienţii de care are nevoie organismul, dar reduce riscul şi poate chiar ajuta la vindecarea unor boli cronice precum obezitatea, hipertensiunea sau cancerul.

Un studiu făcut de un grup de instituţii medicale americane a ajuns la concluzia că renunţatul la fumat, minim 30 de minute de exerciţii fizice pe zi, reducerea greutăţii corporale în limitele normale şi o dietă sănătoasă, bazată preponderent pe fructe, legume şi cereale integrale reduce cu mai bine de 90% riscul de a face diabet, cu mai bine de 80% riscul de a face un atac de cord, înjumătăţeştr riscul de a face un atac cerebral şi reduce cu mai bine de o treime riscul de a face un cancer de orice fel.

Citeşte şi: Ciupercile, alimentul ideal în perioada de post

Nu orice mâncare „vegetariană” face bine

Dacă mănânci zilnic doar pizza fără carne, pufuleţi, paste cu sos de brânză, cartofi prăjiţi şi prăjituri te poţi numi, teoretic, vegetarian. Asta nu îmseamnă, însă, că dieta ta este una sănătoasă. Pentru a-ţi menţine sănătatea, hrana ta zilnică trebuie să conţină preponderent fructe şi legume cât mai variate şi cât mai proaspete. De asemenea, toate produsele pe bază de cereale - pâine, paste, orez - ar trebui să fie din cereale integrale. În plus, înlocuieşte grăsimile saturate şi trans cu grăsimi „bune”, cum ar fi cele găsite în nuci şi în uleiul de măsline. Nu în ultimul rând, evită produsele procesate.

Vegetarieni, dar nu până la capăt

Mulţi oameni se bucură de o viaţă sănătoasă chiar dacă nu sunt vegetarieni 100%. Deşi termenul defineşte persoane care nu consumă carne şi peşte deloc, vegetarieni îşi spun şi persoane care fac unele abateri de la regulă. Astfel, lacto-ovo-vegetarienii nu mănâncă nici un fel de carne, dar consumă ouă, brânză şi alte produse lactate. Lacto-vegetarienii nu se ating de niciun alt produs de origine animală, mai puţin lactate. Ovo-vegetarienii au renunţat la tot ce vine de la animal, exceptând ouăle. Mai sunt şi pescaterieni, care mănâncă doar peşte şi polo-vegetarieni care mănâncă doar carne de pui. Ceimai stricţi, dar şi cei mai sănătoşi sunt veganii, care nu se hrănesc cu niciun produs de origine animală. Mulţi dintre ei extind acest concept şi la alte aspecte ale modului de viaţă. Altfel spus, ei nu folosesc obicte din piele sau blănuri.

Bine, bine, dar proteinele?

Una dintre primele întrebări pe care le are o persoană înainte de a trece la dieta vegetariană este legată de proteine. Acestea sunt necesare organismului şi, de obicei, le asimilăm din produse lactate şi din carne. Există, însă, o mulţime de plante leguminoase bogate în proteine, cum ar fi: lintea, mazărea, năutul, seminţele, soia şi orezul brun. Pentru cine nu consumă nici carne şi nici ouă, mult mai problematică este lipsa vitaminei B12, care se găseşte doar în aceste produse. Pe termen lung, absenţa vitaminei B12 din corp poate cauza boli neurologice şi anemie. Vegetarienii şi veganii o suplinesc cu comprimate de vitamine B12 ce se găsesc la farmacie. Pe de altă parte, există comunităţi, cum ar fi locuitorii din sudul Indiei sau călugării budişti care, de generaţii, nu se ating de carne şi care rareori suferă de vreo boală cronică.