Zahărul, altfel decât îl ştiai

Ştiai că primul gust pe care bebeluşul e în stare să-l recunoască este cel dulce? Creierul şi muşchii sunt cele care beneficiază de energia adusă de zahăr, iar consumul acestui produs creşte capacitatea de concentrare şi alimentează starea de bine.

De unde îi vine numele

Trestia de zahăr era cultivată în urmă cu 4-5 milenii. Cu 2000 de ani înainte de Hristos,indienii extrăgeau din „trestia care dă miere fără ajutorul albinelor“  un sirop. Acesta,prin răcire,se solidifica în cristale brune,dulci,considerate un produs de lux. Astfel,prima denumire a zahărului a fost „sarkara“,însemnând bobiţe. Pe măsură ce bobiţele au cucerit lumea,cuvântul a suferit modificări,ca să se ajungă la familiarul „sakar“.

A fost considerat medicament

Zahărul a fost considerat mult timp medicament. Romanii numeau zahărul „sare de India“ şi îi atribuiau proprietăţi vindecătoare. Celebrul Nostradamus,care era,printre altele,şi apotecar,adică farmacist,a scris o carte întreagă despre utilizarea zahărului în obţinerea dulceţurilor.

E combustibilul organismului

Zahărul este o sursă de energie în organism. Un singur gram din acest produs aduce 4 calorii.

Napoleon a impulsionat cercetarea lui

Oricât de ciudat ar părea,producţia de cristale dulci din sflecla de zahăr i se datorează împăratului Napoleon Bonaparte. El este cel care,la început de secol XIX,a impus blocada contra Angliei – un embargou comercial care a dus la raţionalizarea zahărului produs din trestie. Acest lucru a impulsionat cercetările,pentru descoperirea unei plante adaptate climatului european,din care se puteau extrage preţioasele cristale.

Cum se obţine zahărul candel

Zahărul candel,care făcea deliciul copilăriei noastre,este obţinut prin cristalizarea lentă,timp de mai multe zile,a unui sirop dulce,concentrat. Are un rol decorativ,dar este folosit şi în prepararea deserturilor sofisticate şi cocteilurilor.