Cele mai frumoase datini pascale românești, din timpuri de altă dată

O mare parte din tradiţiile păstrate în popor s-au pierdut, dar unele încă se mai ţin în multe dintre zonele rurale ale ţării. Acestea sunt respectate cu sfinţenie începând cu Duminica Sfintelor Paşti.

Pentru mulţi români, dimineaţa primei zi de Paşti începe cu un ritual de spălare a feţei cu apă rece în care pun un ou înroşit şi un bănuţ pentru a rămâne sănătoşi tot anul. Ouăle roşii sunt în centrul atenţiei şi la masa de sărbătoare din Duminica Sfintelor Paşti. La ciocnirea acestora, se păstrează un anumit ritual. Primul ou trebuie luat de persoana cea mai în vârstă de la masă care ciocneşte cu vârful în timp ce rosteşte de trei ori „Hristos a înviat!‟ şi i se răspunde tot de trei ori „Adevărat a înviat!‟. În anumite părţi ale ţării, de pildă în Bucovina, se adună toate cojile de la ouăle încondeiate şi se aruncă numai într-un râu din apropierea casei pentru a vesti Sfintele Paşti şi „blajinilor‟. Blajinii sunt nişte creaturi imaginare despre care se spune că s-ar afla la capătul lumii şi că ar fi sufletele copiilor care au murit nebotezaţi.

Când se împlinesc dorințele

Frumuseţea ouălor încondeiate în satele din Bucovina este greu de egalat. Acestea nu se vopsesc în nicio altă culoare în afară de roşu. În noaptea de Înviere, tinerele merg în clopotniţa bisericii şi spală limba clopotului cu apă rece adusă de la fântână. Cu apa care rămâne îşi spală feţele, cu credinţa că numai astfel îşi vor afla ursiţii. Tot în acea noapte, este semn rău dacă cineva cade în drum spre biserică şi se spune că va avea probleme în anul acela. Despre cei care au o dorinţă anume, care nu face rău nimănui, se zice că li se va împlini dacă o rosteşti în noaptea de Înviere.

Lumina Sfântă, dusă mai întâi celor adormiţi

Odată încheiată Sfânta Liturghie de Înviere, creştinii din Maramureş părăsesc bisericile şi duc Sfânta Lumină celor adormiţi din familie şi abia după aceea în propriile case. În dimineaţa Sfintelor Paşti, fiecare îmbracă haine noi, se spală pe faţă cu apă rece, curată, în care pune un ou roşu şi un bănuţ de argint, iar copiii îşi ung obrajii cu oul roşu. Ultimul care se spală mănâncă oul şi ia bănuţul de argint.

Ştiai că…

...ouăle înroşite, ciocnite în zilele de Paşti reprezintă un simbol al jertfei Mântuitorului? În prima a marelui praznic se ciocnesc numai cu vârful, iar din a treia zi numai dos în dos.

Vechi ritual de purificare

Stropitul este cel mai cunoscut ritual de purificare şi ferilitate care se face în Lunea Sfintelor Paşti, în Ardeal, Bucovina şi Banat. Tinerii necăsătoriţi merg pe la casele în care se găsesc fete de măritat şi le stropesc cu parfum sau cu apă pentru a rămâne frumoase. Se spune că toţi cei care nu le deschid vor avea ghinion tot anul. Tradiţia este legată de o legendă a două fete, una creştină şi cealaltă păgână. Prima purta un coş cu ouă pe care voia să le vândă şi, întâlnind-o pe cea păgână, o sfătuieşte să se boteze. Păgâna i-a răspuns că va crede numai când ouăle din coş se vor înroşi. Minunea înroşirii ouărlor s-a produs sub ochii lor şi amândouă au leşinat. Pentru a le face să-şi revină, trecătorii le-au stropit cu apă şi de atunci a rămas tradiţia udatului. Tot tinerii ardeleni păstrează o datină veche: împodobirea brazilor în Sâmbăta Mare. Odată împodobiţi brazii cu panglici colorate, sunt duşi la porţile tinerelor nemăritate. Acestea îi urmăresc de la ferestre să vadă cine le curtează. Cele mai frumoase fete din comunitate sunt şi cele care au cei mai mulţi brazi la poartă şi cei mai mulţi peţitori.

Se dau de pomană cocoşi albi

În noaptea de Înviere, familiile care au rude care au trecut la Domnul de curând dau de pomană câte un cocoş alb pentru fiecare suflet drag. Obiceiul se mai ţine în Dobrogea, dar şi în alte părţi ale ţării. Potrivit unei vechi credinţe, mai mulţi aduceau cocoşi la biserică la slujba de Înviere şi acela căruia îi va cânta primul va avea noroc tot anul. Păsările se aduc preotului duhovnic, alături de un pomelnic, dascălilor şi săracilor.

Sfinţirea anumitor alimente aduce belşug

Lumânările aprinse în noaptea de Înviere sunt păstrate cu grijă în Banat, întrucât se crede că au puteri vindecătoare. În prima zi de Paşti, se menţine şi azi obiceiul de a tămâia bucatele de la prima masă pascală luată alături de rude. O parte din aceste bunătăţi sunt duse la slujba din dimineaţa de Paşti. Pe lângă ouă încondeiate, cozonac sau pască, se pun într-un coş sare, ca să fie belşug în casă, seminţe de mac, pentru alungarea secetei, şi făină, ca roadele să fie bogate. La boli grele, supărări sau necazuri, se aprind şi se fac rugăciuni. La masa de Paşti, toţi ai casei primesc mai întâi o linguriţă de vin şi pâine care au fost sfinţite.

Info

În partea de vest a ţării, în cea de-a doua zi de Paşti sau Lunea Albă, se mai ţine un ritual străvechi numit Jocul Lioarelor. Fetele nemăritate leagă un jurământ să se sprijine una pe alta de-a lungul vieţii.

@shutterstock.ro