Care sunt cele mai frumoase tradiţii de Paşte în România
Odată cu intrarea în Săptămâna Luminată, numită şi Reînnoită, după Duminica Sfintelor Paşti, în multe regiuni ale ţării sunt respectate încă o serie de obiceiuri şi tradiţii.
Dimineaţa din Duminica Sfintelor Paşti începe pentru mulţi români cu un ritual de spălare a feţei cu apă rece în care s-a pus un ou înroşit şi un bănuţ pentru a rămâne sănătoşi tot anul. După cel mai lung post de peste an, creştinii se bucură de hrană de dulce, o săptămână. Apoi, în zilele obişnuite de post, au dezlegare la peşte de la Sfintele Paşti până la Duminica Tuturor Sfinţilor, care va fi în acest an pe 19 iunie. Până la Înălţarea Domnului, se salute cu „Hristos a înviat!‟, cuvinte la care se răspunde cu „Adevărat a înviat!‟. Chiar dacă, în timpul Săptămânii Luminate, nu au loc parastase, această perioadă este consacrată celor trecuţi la Domnul. Din acest motiv este denumită şi Săptămâna Blajinilor. Există şi credinţa potrivit căreia copiii născuţi acum sunt consideraţi norocoşi, iar cei care pleacă la Dumnezeu în primele şapte zile după Paşte sunt primiţi direct în rai şi nu mai trec prin Judecata de Apoi.
Ritualul ciocnitului ouălor încondeiate
Ouăle roşii sunt vedetele mesei de sărbătoare din Duminica Sfintelor Paşti. Există şi un anumit ritual legat de ciocnirea acestora. Primul ou trebuie luat de persoana cea mai în vârstă de la masa şi va ciocni cu vârful în timp ce rosteşte „Hristos a înviat!‟ şi i se răspunde „Adevărat a înviat!‟. În anumite părţi ale ţării, cum ar fi Bucovina, se adună toate cojile ouălor încondeiate şi se aruncă apoi într-un râu din apropierea casei pentru a vesti Sfintele Paşti „blajinilor‟. Aceştia sunt nişte creaturi imaginare despre care se spune că s-ar afla la capătul lumii şi că ar fi sufletele copiilor care au murit nebotezaţi.
Legenda tradiţiei „udatului‟
În partea de vest a ţării, în cea de-a doua zi de Paşti sau Lunea Albă, se mai ţine un ritual străvechi numit Jocul Lioarelor. Fetele nemăritate leagă un jurământ să se sprijine una pe alta de-a lungul vieţii. Tot în Lunea Sfintelor Paşti se stropesc casele cu agheasmă. În Ardeal, Bucovina, Banat, există încă tradiţia „udatului‟ potrivit căreia tinerii bat la porţile caselor în care există fete de măritat şi le stropesc cu parfum sau cu apă pentru a rămâne frumoase. Tradiţia este legată şi de o legendă a două fete, una creştină şi cealaltă păgână. Prima purta un coş cu ouă pe care voia să le vândă şi i-a spus celeilalte despre Dumnezeu, ba chiar a sfătuit-o să se boteze. Cealaltă i-a răspuns că va crede numai când ouăle din coş se vor înroşi. Cum minunea s-a produs sub ochii lor, amândouă au leşinat. Atunci, trecătorii le-au stropit cu apă ca să-şi revină şi de atunci a rămas acest obicei.
Se bea apă sfinţită în Vinerea luminată
În dimineaţa marii sărbători a Izvorului Tămăduirii din Vinerea Scumpă a Săptămânii Luminate, creştinii merg la biserică pentru a lua parte la slujba de sfinţire a apei şi pentru a primi Agheasma Mică. Preoţii stropesc pe cei din parohie şi casele lor, făcând semnul crucii. Este un ritual de purificare şi de alungare a duhului rău. Cei care aşteaptă să primească apa sfinţită sau să bea din apa unui izvor făcător de minuni se roagă Maicii Domnului, Ea Însăşi izvorul, care a tămăduit omenirea de păcate, prin naşterea Mântuitorului. Credincioşii sunt convinşi că se vor însănătoşi dacă beau apa sfinţită în Vinerea Luminată sau Scumpă sau dacă spală cu ea locurile bolnave.
FOTO: Shutterstock
