De ce e numit Sfântul Apostol Andrei ocrotitorul României?
An de an, pe 30 noiembrie, creştinii îl prăznuiesc pe Sfântul Andrei, primul ucenic ales de Iisus spre a-L urma. Sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei este specială pentru toți credincioșii, dar mai ales pentru ortodocşii din România.
Sfântul Apostol Andrei a propovăduit creștinismul geto-dacilor dintre Dunăre și Marea Neagră. În anul 1997, Biserica Ortodoxă Română l-a proclamat Ocrotitor al românilor, iar la patru ani distanţă, ziua de 30 noiembrie a devenit sărbătoare bisericească națională. Nu întâmplător, 800.000 de compatrioţi îi poartă numele și îl au drept călăuzitor. Este un protector pentru toţi românii, mai ales atunci când călătoresc. Sfântul însuşi şi-a purtat paşii prin foarte multe locuri, de aceea se spune că îi însoțește pe toţi cei care călătoresc indiferent de calea aleasă.
A primit puterea de a vindeca
„Veniţi după Mine şi vă voi face pescari de oameni‟, a spus Hristos pescarului Andrei şi fratelui său, Petru, iar cei doi au răspuns chemării. Andrei primise înainte învăţăturile Sfântului Ioan Botezătorul, fiind ucenicul său alături de viitorul Apostol Ioan. Şi-a întărit credinţa ascultând poveţele lui Iisus şi fiind martor la minunile lui.
Cea mai mare încercare a întâmpinat-o în momentul în care toţi ucenicii au fost în pericolul de a se lepăda de Hristos. Pentru că a fost tare în credinţa sa, Andrei a primit de la Hristos puterea de a vindeca bolile, de a alunga demonii şi de a lega sau dezlega păcatele oamenilor.
Datorită lui am cunoscut învăţăturile lui Iisus
După ridicarea la Ceruri a Mântuitorului, Sfântul Andrei a propovăduit noua învăţătură în diverse ţări, ajungând şi în Tracia, în vremea dacilor. La început, s-a îndreptat către Asia Mică.
A ajuns pe teritoriul Dobrogei de azi și în regiunea de la Nordul Mării Negre, unde le-a vorbit geţilor despre Sfânta Treime. S-a întors în Bizantia, apoi s-a oprit în ținutul Peloponezului. A îndurat împotriviri și le-a biruit pe toate din dragoste pentru Domnul. A grăit pe limba tuturor şi fost de ajutor celor care sufereau de boli, aducându-i pe calea credinţei. I-a botezat pe mulţi credincioşi sau i-a hirotonit chiar el preoţi şi episcopi, a întemeiat biserici, s-a rugat pentru cei care începuseră să creadă în Hristos.
A ales jertfa pentru Hristos
În timpul unui popas al său, Sfântul Andrei a văzut un consul care era gata să se sinucidă şi l-a oprit. A tămăduit-o pe soţia aceluia, izgonind diavolul care o poseda, apoi a botezat-o. Mâniat, consulul a cerut întemniţarea Sfântului Andrei. Închis fiind, îi primea pe credincioşi în timpul nopţii. Deşi, aceştia i-au obţinut eliberarea, Sfântul Andrei a preferat să se jertfească.
În ziua de 30 a anului 87, Sfântul Andrei a trecut la Domnul, după ce a îndurat multe chinuri, fiind răstignit lângă Corint, la Patras. În timpul martiriului, a început o furtună nemaipomenită care s-a oprit după ce sfântul s-a rugat lui Dumnezeu pentru a-i pune capăt. De atunci, credincioşii cer mijlocirea sfântului pentru a calmarea stihiilor naturii.
În izvorul Dervent, îşi boteza ucenicii
În ziua praznicului Sfântului Apostol Andrei, mii de pelerini se îndreaptă către Mănăstirea Dervent. Aici, au fost martirizaţi doi dintre ucenicii sfântului şi au apărut fără nicio explicaţie două cruci. Tot aici mulţi au găsit vindecare de boli cu rugăciuni la icoana făcătoare de minuni şi cu apa din izvorul Sfântului Andrei.
Citeşte şi: Ce vrăji se fac de Sfântul Andrei
De aproape 2.000 de ani, Mănăstirea Dervent este loc de rugăciune, fiind unul dintre primele schituri de la noi ridicat chiar pe locurile pe care a păşit Sfântul Apostol Andrei, cel care i-a creştinat pe locuitorii vechii cetăţi Dervent. Se spune că Sfântul a lovit cu toiagul în pământ şi din acel loc a început să curgă izvorul, în a cărui apă i-a botezat pe cei care treceau la creştinism.
FOTO: Shutterstock
